Pentru inima mea ajunge pieptul tău,
Pentru libertatea ta ajung aripile mele.
De pe buzele mele va ajunge pînă la cer
Ceea ce dormea în sufletul tău.

În tine e iluzia de fiecare zi.
Ajungi ca roua pe corole
Subminai orizontul cu absența ta.
Într-o eternă fugă precum e valul.

Am spus că-n vînt cîntai
Ca pinii și catargele
Ca ele înaltă si tăcută ești.
Și te întristezi dintr-o dată ca o călătorie.
Primitoare ca un drum vechi.
Sălășluiesc în tine ecouri și voci nostalgice.
Eu mă trezii și uneori emigrează și fug
Păsări ce dormeau în sufletul tău.