ploaia își cheamă pădurea în târg
străchinile albe cântă fals, e frig
deșir masca, moneda de schimb a penelopei
pe pielea-fluviu ulise călătorește prin livada cu pruni
îngropându-și fața între ușile glisante
o hematie decolorată ajunge în sud
pe drumul taifunului de nisip
marea e o fată săracă în echilibru pe cutia de chibrituri