Trei titluri din trei cotidiene germane, toate din 2 decembrie 2008. Alegerile parlamentare din România au găsit un ecou potrivit și pe meleagurile vesteuropene. Pentru comentarii aprofundate importanța evenimentului electoral din țara sudesteuropeană a fost totuși prea măruntă. Dar pentru articole mai lungi, cu poze, evenimentul a fost considerat de ziariștii germani destul de interesant. Cele trei ziare se vând în toată Germania și au (împreună) sute de mii de abonați.

FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, din metropola băncilor, compară într-un articol pe paginea 6, Politik – Politică, participarea procentuală de anul acesta a cetățenilor la scrutin cu cea de acum patru ani. Rezultatul este surprinzător și pentru observatorii germani: 39,26% la 58,23%. Ziarul scrie despre repezeala cu care Mircea Geoană (PSD) și Călin Popescu Tăriceanu (PNL) s-au văzut în postură de câștigători, amintind că în trecut PNL-iștii puteau să se țină la putere doar datorită tolerării opoziției social-democrate. Explicația pentru acest aranjament politic îl bănuiesc ziariștii germani în faptul că pe deputații de la PNL și PSD i-au unit interesul comun de a deranja investigațiile justiției împotriva corupției politice. Evoluțiile viitoare vor depinde însă în primul rând de președintele Băsescu. Spre sfârșitul articolului, mai mult ca fapt divers, este amintit și revenirea în forță a lui Adrian Năstase pe scena politică. Cu toate că omul este acuzat de corupție grea, a fost ales cu un procentaj de 60% direct în parlamentul României. Materialul ziaristic este completat de o fotografie în culori de la serbarea social-democraților din București și de o poză a lui Mircea Geoană.

Ziarul münchenez SÜDDEUTSCHE ZEITUNG arată pe paginea 6, Politik – Politică, că acum există la București diferite posibilități de formare a unei coaliții guvernamentale. În această privință național-liberalii posedă destulă experiență în colaborarea cu social-democrații care se constituiseră din fostul Partid Comunist și care s-au evidențiat în această campanie electorală înainte de toate prin promisiunea de îmbunătățiri financiare pentru păturile sociale mai sărace. Articolul mai semnalează faptul că partidul ultranaționalist de dreapta, România Mare, a eșuat pentru prima oară în cei 16 ani de existență la bariera de 5%, necesară pentru intrarea în Parlamentul României. Articolul conține și o poză a agenției Reuters, care îl arată pe președintele României, Traian Băsescu, la părăsirea cabinei de votare.

Același ziar publică pe paginea 4, Meinung – Părere, și un scurt comentariu privind alegerile din România. Titlul: Wahlen ohne Wähler – Alegeri fără alegători. Comantatorul este convins că cetățenii nici nu puteau să elibereze un certificat mai rău pentru politicienii lor. Rămâne doar speranța ca, pentru formarea noului guvern de la București, combatanții să renunțe la egoismul lor de partid în favoarea a ceea ce statul și poporul ceri de la ei, și asta este o politică serioasă, solidă, democratică.

DIE WELT, din capitala germană, anunță pe prima pagină, prin intermediul unei poze a lui Traian Băsescu – de parcă președintele ar fi avut direct ceva de a face cu alegerile parlamentare -, un articol și o fotografie care arată o unitate militară defilând în cinstea Marii Uniri a României, publicat tot pe paginea 6, Ausland – Străinătate. Faptul că șeful național-liberalilor s-a simțit cu un rezultat de doar ca. 18% ca învingător în aceste alegeri, cu toate că există două partide cu peste 30%, nu este considerat ceva anormal, această vedere de sorginte politică fiind cunoscută și în landurile germane. E, politicienii posedă peste tot în lume un soi ceva mai aparte de logică. Autorul articolului își poate imagina numai cu greu o coaliție mare și partidul minorității maghiare a obținut doar sterpe șase la sută. Deci se așteaptă negocieri dificile pentru formarea noului cabinet guvernamental. Aici vine președintele Traian Băsescu în joc. El are conform constituției ultimul cuvânt la decizia pentru premier. Și favoritul lui Băsescu este cunoscut și în Germania. Așa că autorul articolului crede că noul premier al României va fi cu mare probabilitate Theodor Stolojan, dând de înțeles că acest mod de numire în funcție a primului ministru a fost probabil motivul pentru care mulți alegători au privit votarea ca fiind fără sens și s-au dus în sfârțitul prelungit de săptămână, datorat sărbătorii naționale, și anume fără să voteze. Autorul acestui articol relatează bineînțeles și din unghiul său de vedere care este influențat de constituția Germaniei. Aici cancelarul, adică premierul, nu este numit de președintele țării, ci ales prin vot secret de parlament.