MOUSE INSURGENSE…autor Mihai LEONTE

După dispariția a cât mai mulți confrați de ai lor, s-a dat alarma printre șoricei. Șoarecii de câmp se păzeau de dușmanii lor obișnuiți ulii și alți vânători ocazionali. Se păzeau de otrăvuri dar nu se așteptau ca oamenii să-i vâneze pentru alte scopuri necunoscute de ei până atunci. Șoarecii de casă se păzeau de pisici în mod special ca fiind dușmanii declarați dintotdeauna. Acum pisicile erau obligate să mănânce trupuri neînsuflețite de șoricei, ceea ce nu le prea convenea. Normal, una e să prinzi individul și să te joci cu el, și alta este să primești ceva ce nu mișcă. După apariția primelor victime printre șoricei s-a dat alarma. Prin cele mai rapide mijloace specifice neamului șoricesc s-a întrunit o mare conferință la care au luat parte acest neam răspândit peste tot în Univers. S-a hotărât atacarea hainelor umane, adică tot ce era obiect de îmbrăcăminte. La birouri se ataca hârtia albă care era roasă pe la colțuri și capetele mici. Dacă dintr-un birou dispărea un șoricel imediat se trecea la atacul topurilor de hârtie albă. Vestiarele erau atacate primordial. Taioarele și vestoanele erau roase la mâneci și găurite chiar la cel mai vizibil loc pieptul. Vă dați seama ce catastrofă era pentru o persoană feminină să-și găsească haina cu o frumusețe de gaură în asemenea loc? Ceea ce nu reușeau iubitorii de animale, au început să realizeze însuși victimele, adică neamul șoricesc. S-a dat alarma și printre oameni, și pentru că nu cunoșteau încă destul despre acțiunea lor mouse lever, au început să-și pună probleme! Presa nu înceta să prezinte cazurile de revoltă a șoriceilor, astfel că cea mai mica rozătura de șoarece era prezentată în toată media cu lux de amănunte. Cazurile deveniseră tot mai dese. Utilizarea otrăvurilor specifice nu mai dădeau rezultate.
Astfel că presa de peste tot a numit fenomenul ca fiind mouse insurgense!