agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1281 .



In lumea Cartii
proză [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [micascriitoare ]

2010-12-08  |     | 



Poate ca, unui copil din zilele de astazi ii este greu sa creada ca o carte este "Misto"."Prea multe foi...prea mult de citit..."Adesea auzim aceste cuvinte.
Dar mult pierd cei care spun aceste lucruri deoarece, cartea este un adevarat portal catre o alta lume.O lume pe care ti-o poti imagina cum vrei tu.Ca sa citesti o carte trebuie sa ai mai multe virtuti:seriozitate,inteligenta si cel mai important rabdare.
Voi povesti in urmatoarele randuri o intamplare din viata unui personaj creat de mine.
Era o noapte instelata plina de privelisti frapante.Stateam linistita in fata calculatorului ca de obicei.
-Maria!Mai citeste si tu ceva!
Am auzit ceva...Ai auzit si tu?
Ramasa cu intrebarea in minte,continui sa ma joc.
-Maria!se auzi din nou vocea.
-Da?Ce?
-Aici!
-Hmmm...unde?
-Jos!
M-am uitat mirata si totusi speriata in jos.Cine ma poate striga?
-Eu sunt!raspunse o carte nedeschisa nici macar de un gand de-al meu.
Era cartea!si totusi...cum?Am stat intepata de un singur gand:"Nu e real".Nu am bagat de seama si am uitat incidentul.
A doua zi, aceeasi carte ma striga pe nume.Intr-un final am raspuns:
-Nu am timp de tine!
Si atunci s-a intamplat...
Am ajuns in alta lume.Nu stiu...era complet diferit.Pe cer nu se mai agatau de bolta cerului norii gingasi si zglobii,
pe pamant nu mai era iarba ce-ti gadila talpile iar muntii nu mai aveau nici o haina ce sa-i acopere.Ramasa uimita intr-un loc, a aparut o ceata.Dar stai...Nu era ceata.Ceata prindea conturul unei siluete.Silueta in final se intoarse inspre mine, furioasa:
-De ce nu vrei sa ma citesti?
-Cum?
-M-am tot uitat la tine si vad ca tot te joci!Temele cand le mai facI?
-Ei...n-am multe.
-Si imaginatia...ce faci cu ea?
-N-am asa ceva!
Silueta se uita incruntata la mine.
-Uite ca n-am! ca sa am imaginatie ar trebui sa stiu sa fac si eu jocuri, ca si marii "oameni virtuali"!am spus eu hotarata.
-O sa-ti demonstrez ca ai!
Silueta imi arunca in mana un condei.
-Ei si ce vrei sa fac cu asta?
-O sa-ti dai seama!
Si am inceput sa ma gandesc.Am deschis condeiul,dar nimic.Din greseala am scapat o pata de cerneala pe pamant.Dar stai! se transforma intr-o floare.
M-am prins!am strigat tare in gandul meu.Si asa mi-am pictat intreaga lume cum am vrut.La final,cand imi mai ramasese putina cerneala,doi stropi am desenat primul lucru care mi-a aparut in fata pentru a-mi deschide orizonturile:Cartea.
P.S.Sper ca nu v-am plictisit:).

.  |








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!