agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ din valea lui Hinom ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-11-25 | |
Deplasarea cu vaporul de pasageri de la Pireu la insula Eghina mi-a oferit ocazia să văd de la mică distanță insula Salamina, lângă care a avut loc bătălia navală câștigată de greci contra perșilor în anul 480 î.Hr., și să ascult mitul erotic în care Afrodita are relații mai mult sau mai puțin conjugale cu tripleta formată din Hefaistos, Ares și Adonis.
A pleca în croazieră din Atena înseamnă, de fapt, îmbarcarea pe un vapor din portul Pireu. Autocarul ne-a luat din faÈ›a hotelului din piaÈ›a Omonias È™i am ajuns lângă vapor fără a ne da seama când am trecut dintr-un oraÈ™ în celălalt. Ghida a rostit câteva cuvinte: - Pireu a fost principalul port al Atenei încă din antichitate, fiind fortificat în perioada 482 È™i 471 înainte de Hristos, când Temistocle a fost arhonte. La Pireu el a organizat construirea unei flote care a permis victoria de la Salamina împotriva perÈ™ilor din anul 480. ÃŽn prezent, portul din Pireu, cu un trafic de 19 milioane de pasageri, este cel mai mare din Marea Mediterană È™i al treilea din lume. Am auzit o remarcă a istoricului Tocilescu: - PerÈ™ii, deÈ™i aveau o flotă de trei ori mai numeroasă, au pierdut bătălia navală de lângă insula Salamina datorită unei furtuni puternice, care i-a scufundat cea mai mare parte a ambarcaÈ›iunilor. De ciudă, regele Xerxe È™i oamenii lui au bătut marea cu vergile. ...După nici jumătate de oră am ajuns în dreptul insulei Salamina, de dimensiuni atât de mari, încât aveam senzaÈ›ia că priveam un țărm continental. Marea din jur era calmă, nu mai avea... urmele cicatricelor lăsate de vergile aplicate de perÈ™i! Doar prin clipocitul apei tăiate de înaintarea vasului, marea părea că È™opteÈ™te despre bătălia de la Salamina, despre Temistocle, despre antichitate. ...ÃŽn salonul cu bar, un grup de turiÈ™ti îi sorbeau din gură vorbele universitarului Tocilescu: - Afrodita a fost zeiÈ›a frumuseÈ›ii È™i mulÈ›i zei È™i muritori s-au îndrăgostit de ea, dintre care trioul formată din Hefaistos, Ares È™i Adonis formează un mit erotic de râsu - plânsu. - BărbaÈ›ii trebuie să se ferească de femeile frumoase È™i surâzătoare, care sunt cele mai primejdioase, a precizat, cu multă evlavie în glas È™i făcând semnul crucii, părintele Pelerinu. Doar în pustiu, asceÈ›ii puteau fi siguri că nu vor fi biruiÈ›i. Homer ne-a povestit în "Iliada" că grecii s-au bătut zece ani pentru o femeie. Pe de altă parte, femeile pot, uneori, să dea mai mult decât bărbaÈ›ii pot să primească. - Să auzim mitul, a dorit studentul Albănoapte. - După cum È™tiÈ›i, Hefaistos a fost fiul lui Zeus cu Hera. Mama lui, când l-a văzut că s-a născut cu un picior diform, de ruÈ™ine, l-a aruncat din Olimp tocmai în mare. Titanida Tetis l-a salvat de la înec È™i l-a crescut. Când a ajuns matur, el a devenit un iscusit fierar. Pentru a se răzbuna pe mama lui, Hefaistos a făurit un tron de aur pe care i l-a trimis în dar. Când Hera s-a aÈ™ezat pe noul tron, ea nu a mai putut să se ridice din el, fiind prinsă ca într-o capcană. Zeus a intervenit să o salveze, dar, nereuÈ™ind, l-a chemat pe Hefaistos să deschidă capcana. Atunci, fiul-făurar a cerut, drept răsplată, să i se permită să o ia de soÈ›ie pe Afrodita. Zeus a acceptat. Căsătoria dintre Hefaistos È™i Afrodita era văzută de greci ca un simbol al uniunii dintre diformitate È™i frumuseÈ›e. Ea nu era fidelă soÈ›ului È™i, printre alte aventuri, a început să aibă relaÈ›ii cu Ares, un bărbat chipeÈ™, zeul războiului. Hefaistos a aflat de la Helios despre infidelitatea Afroditei È™i a hotărât să se răzbune. El a meÈ™teÈ™ugit o capcană din plasă de sârmă fină, pe care a pus-o deasupra patului nupÈ›ial. Apoi, el s-a prefăcut că pleacă în insula Lemnos. Aflând de plecarea lui Hefaistos, Ares s-a dus la Afrodita È™i, repede, au ajuns în pat. Dar, au fost prinÈ™i în capcana întinsă de Hefaistos, care i-a chemat pe zei. La vederea celor doi amanÈ›i fixaÈ›i în pat, zeii s-au distrat de minune. - Despre acest episod, a intervenit filologul Grămăticu, ne-a relatat Homer în cântul VIII din "Odiseea", din care citez doar finalul: "Atunci se înturnă slăvitul meÈ™ter (...) Chemă pe zei È™i zise: «VeniÈ›i (...) să vedeÈ›i (...) cum Venera-È™i bate joc de mine (...)» (...) Și zeii se-adunară (...) la uÈ™a lui Vulcan (...) È™i-ncepură să râdă-n hohot lung". - Afrodita È™i Ares l-au odrăslit pe Eros, zeul iubirii, care a fost înfățiÈ™at ca un copil frumos, uneori înaripat, cu tolbă È™i arc, a completat studentul. - Afrodita a fost îndrăgostită È™i de alt bărbat frumos, de Adonis – fiul lui Ciniras È™i Mirrha. - Cine au fost cei doi? - Mirrha È™i-a sedus propriul tată, Ciniras, care, la rândul lui, a fost fiul al lui Pigmalion È™i Galatea. - Cine au fost aceÈ™tia? - Pigmalion a fost un sculptor, care s-a îndrăgostit de Galatea, statuia de marmură creată de el, căreia Afrodita, la cererea lui Pigmalion, i-a dat viață. - Neistovită a fost imaginaÈ›ia grecilor antici! - Afrodita a dorit să-È™i îmbrățiÈ™eze copilul adorat, Eros. Din întâmplare, ea a atins o săgeată din tolba băiatului, destul ca să se îndrăgostească de un alt bărbat, de Adonis, care era vânător. Ca să fie alături de bărbatul iubit, Afrodita a părăsit Olimpul È™i a început să cutreiere câmpii, dealuri È™i păduri. Ares, gelos, aflând că este trădat de amanta lui, s-a hotărât să scape de rival. Pentru a-È™i atinge scopul, zeul războiului s-a transformat într-un mistreÈ› de dimensiuni uriaÈ™e, care a reuÈ™it să-È™i vâre colÈ›ii în pieptul lui Adonis È™i să-l omoare. Mă opresc aici cu mitul, deoarece intrăm în port. - Afrodita È™i Adonis au avut copii? a mai întrebat studentul. - Se pare că cei doi l-au avut pe Priap, zeul fecundității È™i rodniciei grădinilor, care a fost, în general, reprezentat în mintea grecilor antici ca fiind diform, cu un penis enorm, mereu în stare de erecÈ›ie. Mai sunt variantele că Priap ar mai fi copilul Afroditei cu tată necunoscut, Zeus, Hermes sau Dionisos. - Aaa! De la Priap derivă cuvintele priapic È™i priapism, a constatat studentul. Regele Carol al II – lea suferea de priapism? Ultima întrebare a studentului a rămas retorică, deoarece toată lumea s-a îndreptat, grăbită, spre scara de debarcare a vaporului.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate