agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1068 .



Portrete aditionale
proză [ ]
Învățătoarea

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [cioplitorul ]

2015-06-07  |     | 



Terminasem clasa a IX - a, debutase vacanța de vară, o vacanță promițătoare, ca toate vacanțele, și, în final, pentru mine, memorabilă. Eram în tabără la Năvodari, o gașcă de opt liceeni parașutați din greșeală într-o serie cu prichindei, cei mai răsăriți, fiind într-a șaptea. La tonetele cu înghețată eram mereu confundatț cu profii însoțitori, eram și noi însoțiți de un cadru didactic, o învățătoare de douăzeci și trei de ani, care, pe lângă gașca noastră de liceeni mai avea încă pe atâția în grijă, prichindei de 12-13 ani. Încă de la plecare, noi, liceenii aveam o situație privilegiată, eram mai mari și gata, ceilalți erau prichindei, așa că între noi și păzitoarea grupului s-a creat o legătură specială, care s-a menținut și în tabără. Deși nu eram cel mai apropiat de vârsta învățătoarei, între noi fiind o diferență de șapte ani, în vreme ce în grup existau și doi băieți ce erau într-a XII - a, între mine și învățătoare, s-a creat o legătură specială. Ceea ce a atras-o către mine, că mie îmi plăcea dintr-o mie de alte motive, în primul rând că era șefă și era și drăguță, deci ce a atras-o către mine a fost poziția mea de lider intelectual între cei de o seamă cu mine, eu fiind cel mai bine cotat dintre toți, ca inteligență. Nu m-a interesat și nici nu am aflat vreodată, dar cred că șefa noastră de dormitor nu a fost una dintre cele mai bune eleve în școală, de aici și admirația ei pentru mine, admirație ce se simțea în fiecare moment când eram împreună în gașcă, simțindu-se o atenție sporită de care mă bucuram eu, lunganul dintr-a zecea, mai mult decât cei doi dintr-a douăsprezecea. Jocurile adolescentine cărora se lăsa și ea pradă, mereu, atingerile "întâmplătoare", îmbrățișările involuntare, aveau să pregăteasca evenimentele din perioada următoare.
Într-o după amiază eram suferind, o ușoară răceală m-a făcut să rămân în pat, toți ceilalți din cameră erau ieșiți la activitățile de după amiază, dormitam chinuit de usturimea din gât, când, s-a apropiat de patul meu, s-a așezat pe patul vecin, și, aplecându-se peste mine, și-a lipit buzele de frunte, zăbovind mai mult decât era necesar pentru a simți temperatura, apoi, cu delicatețe, și-a lipit buzele de buzele mele, primul sărut din viața mea, inima-mi bătea nebunește, am trăit totul cu ochii închiși, nu știu dacă și-a dat seama, după reacția mea, s-a aplecat din nou, sărutându-mă mai apăsat, apoi a ieșit, mângâindu-mi, ușor, mâna dreaptă, întinsă pe lângă mine.
Totul a devenit obsesie, asta s-a întâmplat repede, mă gândeam tot timpul la ea, o căutam din priviri, îi vorbeam cu tot mai multă ușurință, admiram, neutri, fără implicare afectivă, superbul corp al colegului meu mai mare, unul dintre cei de-a douăsprezecea, ne așezam unul lângă celălalt la spectacolele serilor de vară, și ne atingeam, din întâmplare, cu palmele, cu coatele, cu ochii mangâindu-ne fără întrerupere. Eram mereu în preajma ei, nu trăda vreun simțământ special, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, niciodată. Eram prieteni foarte buni, cei mai buni din toată tabăra. Ne-am făcut poze de final de tabără, fiecare băiat din grupul liceenilor s-a pozat cu ea, mai am și acum poza, ne-am luat în stăpânire tristețea plecării către casă, am urcat într-un vagon comun, necompartimentat, stăteam unul lângă celălalt, protejați de întuneric, ne priveam cu bucurie, inițiativa a fost a ei, m-a apăsat cu degetul pe nas, apoi m-a sărutat, spontan, din întâmplare, sărut simplu, fără erotism, sărut declanșator într-o noapte de trăiri fără egal, irepetabile, și nerepetate, vreodată.
Ne-am sărutat și ne-am mângâiat toată noaptea, tot timpul cât am fost ascunși de întuneric.
Ne-am despărțit oficial în gară, ne-am dus la casele noastre, după câteva zile i-am scris prima scrisoare, pe ascuns, așa cum am și dus-o la poștă. Nu mi-a răspuns, nici nu avea cum să o facă, i-am mai scris încă una, în care i-am spus că o voi vizita acasă, în zilele următoare. Am plecat la o mătușă ce locuia aproape de ea, era vacanță, așa că am găsit-o acasă, când m-am înființat în fața porții ei. S-a bucurat în mod real, era un pic jenată de tinerețea mea, care oricum părea mai adultă decât în realitate, m-a primit în casă, aveam să mai revin încă în două zile, ne-am pupat și mângâiat până la epuizare, dar...atât. Nu voia să depășească limita, bariera vârstei mele era de netrecut.

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!