Meandre 75- din nou la birou

A doua zi de dimineață Mihai, înainte de a se prezenta la revista de front, a mers la cabinetul medicului:
-Doctore, știu că mă ajuți, am o mare rugăminte!
-Spune, Mihai!
Este vorba de soldatul Ianoș Molnar! Fă cumva să-l scoți inapt pentru subteran!
-Du-te la el și spune-i să spună că-i este rău ca să am motive să-l examinez. Îi dau niște pastile și îl scot cu discromatopsie, adică inapt subteran! Rămâi dator!
Revista de front era pe punctul de a începe. Mihai a mers la subunitatea lui și i-a spus lui Ianoș ca după revista de front să meargă la cabinetul medical.
-Ianoș este sănătos! Ianoș nu merge.
-Este ordin!Merg cu tine!
-Am înțeles!
Din nou peisajul acela bizar cu femeile angajate civile, încălțate și îmbrăcate în haine de soldat, i s-a părut ireal, grotesc.
Comandantul, după ce a ascultat ce aveau de raportat angajații, a anunțat că începând cu ziua aceea a fost încadrat la biroul intendență.
După ce s-au rupt rândurile, Tanța, contabila, a venit la el:
-Tovarășe locotenent major, sunt soldatul Tanța Câmpeanu, m-am prezentat la ordinul dumneavoastră!
-Hai, Tanțo, fii femeie serioasă și du-te de te îmbracă ca o femeie decentă. Vin și eu dar am o treabă de rezolvat.
Mihai l-a luat pe Ianoș și după zece minute ieșea cu certificatul medical al lui Ianoș, cu atestarea „inapt subteran. „
-Ianoș, ia hârtia asta și du-te la biroul front cu ea!
Apoi a urcat la birou. Și-a așezat șapca cu paspoal mov în cui și o privea, căzut pe gânduri.
-Șefu, ce ai?
-Dacă Republica Socialistă România are nevoie de un ofițer de intendență să meargă cu soldații în subteran, avem o mare problemă...
-Șefu, avem de calculat necesarul de echipament pentru cadre, pentru trupă, avem de făcut contracte cu spălătoria de garnizoană. La carburanți și la gospodăria ajutătoare nu mă pricep.
Mihai i-a cerut să-i scoată carnetele de echipare a cadrelor și să i le pună pe masă. Apoi a rugat-o pe Tanța să-i pună dosarul cu foi de parcurs și registrul de evidență al carburanților și cel cu evidența animalelor de la gospodărie.
-Tanțo, mă duc în deal la porci să văd cum stă treaba. Fac și un inventar ca să știm cum stăm.
Mihai și-a notat efectivele porcine pe vârste, greutăți și sexe și a plecat la adăposturile animalelor.
Pe drum s-a întâlnit cu Ianoș care mergea cu valiza în mână.
-Să trăiți! Nu mai intră Ianoș la mină. Ianoș merge la porci.
Au mers amândoi în tăcere.
-Ce meserie ai, Ianoș?
-Sunt tâmplar, ca tata.
-Mă mai pricep și eu la tâmplărie, m-am apucat să fac niște scaune, o masă și alte cele dar nu prea am scule și nici la Petroșani nu am găsit.
Au ajuns la adăposturi și după ce a inspectat curățenia și cantitățile de furaje s-a apucat să inventarieze animalele. Erau câteva scoafe gestante într-o fază avansată. Mihai le-a cerut soldaților să le separe în boxe separate și a coborât la birou.
-Sărutmâna, am venit.
Tanța și-a ridicat ochii din hârtii pentru o clipă, apoi s-a cufundat în lucru. După un timp Tanța i-a spus că nu prea mai este motorină și și-a coborât din nou ochii în hârtii.
După ce a bătut la ușă, a intrat subofițerul cu carburanții:
-Să trăiți, toalentmajor!
-Salut.
-Vă rog să-mi permiteți să raportez.
Mihai a încuviințat din cap deschizând registrul de carburanți.
-Nu mai avem decât douăzeci de litri de motorină și azi e ultima zi când putem să ne ridicăm cota.
-Pune toate butoaiele goale în camion, ia doi soldați de pe liber și așteaptă-mă!
-Știți, am două butoaie sparte și nu putem să luăm toată cota!
-Ia-le și pe alea! Poate reușim să le schimbăm, cumva.
Au ajuns la furnizorul de carburanți și Mihai i-a spus funcționarului despre butoaiele sparte.
-Sunt ale dumneavoastră. Dacă le aveați în custodie puteam să le înlocuiesc, altfel, nu!
-Mihai a decis să emită Act de Primire, un fel de factură, pe alte butoaie noi, astfel încât să poată ridica întreaga cotă de carburanți apoi au luat motorina și s-au întors la cazarmă. A întocmit decontul pentru motorină și butoaie apoi s-a apucat de lucru.
Spre sfârșitul programului Tanța a spart liniștea din birou.
-Șefu, bărbatul meu este în misiune pentru patru zile și aș avea și eu o rugăminte.
-Spune, doamnă!
-Pot să las și eu fata diseară la tine?
Mihai, intuind o oarecare problemă a cerut explicații:
-Pentru cât timp? Când vii și o iei?
După câteva secunde lungi de tăcere Tanța a confirmat bănuiala:
-Vin dimineață devreme. Iau fata , merg și o pregătesc de școală și vin la muncă. Tanța nu rămâne datoare...
După aproape un minut de tăcere Mihai a răspuns, cu o voce joasă:
-Bine Tanțo, cum vrei dar ai mare grijă!
-Mă duc până la popotă, vrei să-ți aduc ceva?
-Nu, mulțumesc.
Tanța și-a refăcut machiajul, s-a pieptănat apoi a rectificat rujul de pe buze. Și-a dat puțin parfum și a ieșit râzând.
„ Curvia o fi generală în Valea Jiului ? Oare ce o spune fata ei?“
Se apropia terminarea programului. Mihai s-a ridicat și a privit pe geam. În fața popotei Tanța sporovăia veselă cu șeful de stat major, un maior tânăr și chipeș.
Mihai a deschis geamul și i-a arătat ceasul, atrăgându-i atenția că s-a terminat programul.
La popotă Mihai s-a întâlnit cu Floricica.
-Sărutmâna, tătic, acum am venit și eu.
-Te-ai spălat pe mâini?
Fata a arătat mânuțele încă jilave. S-au așezat și lângă ei s-a așezat și locotenentul Costan.
-Permiteți?
-Da, domnule! Doar ești vânător de munte. Ești de aceeași meserie cu comandantul, nu?
Au mâncat în liniște iar desertul l-au luat la pachet. Pe drum spre casă s-au oprit la o băcănie și Mihai a cumpărat ceva mezeluri și pâine, pentru seara.
-Tata, diseară ai musafiri. Vine fata doamnei Tanța și doarme la noi.
-Ce bineee! Ne facem lecțiile și apoi ne jucăm amândouă!
Au intrat în casă și fata s-a dus în camera ei și s-a apucat de lecții.
Mihai s-a apucat să lucreze la un scaun. Rindeaua avea cuțitul cam știrbit dar era timp, nu era nici o grabă.
Seara cobora încetișor. Mihai a deschis geamul și se auzea un vuiet încetișor al unui curs de apă.
„Să fie Braia, să fie Jiul?„
S-a auzit o bătaie discretă în ușă. Mihai a deschis și Tanța, cu fata de mână, a intrat. Floricica a ascos capul pe ușa camerei ei:
-Hai, te așteptam!
Fetița a intrat în camera Floricicăi cu ghiozdanul în spate și Tanța i-a dat lui Mihai o pungă cu pijamalele fetei și cu săpun , prosop, periuță de dinți.
-Șefu, am plecat! Și să știi că eu îmi plătesc toate datoriile!
Ușa s-a închis. Vocile fetelor se auzeau sporovăind în camera lor.
„Oare ce o fi vrut să spună când a spus că își plătește datoriile? „
A scuturat capul ca și când ar fi vrut să alunge gândul incredibil că ea e dispusă să se culce cu el ca să-i acopere escapadele.
Munca la scaun îl deconecta. A anunțat fetele că merge până sus la băieți, a încuiat ușa și a urcat la Vili și la Bibi.
-Salut, domnilor.
Fumul era gros, mirosul de pălincă era plăcut chiar dacă era dominant.
-Ia-ți un scaun, un pahar și hai să jucăm o carte.
Au băut palincă, au jucat cărți și au spus glume. Într-un târziu Mihai a coborât.
-Fetele, hai să vă dau ceva să mâncați.
-Nu ne este foame, ne mai jucăm! Am făcut lecțiile...
-Măi, nu se aude? Poftiți la masă. Mihai le-a făcut niște pâine prăjită, un ceai cu niște unt și mezeluri puse pe o farfurie.
Pe 2 este Kurb anDupă ce au mâncat au redevenit cuminți și au mers să se spele și s-au schimbat în pijamale.
Mihai s-a dus în camera lor, le-a pupat și le-a stins lumina!
Dimineața, Tanța s-a prezentat la ora cinci și jumătate.
-Sper că nu te-am scos din cârpe, șefu. Fetele s-au sculat?
-Încă dorm fetele. Hai să-ți pun o cafea.
Mihai a turant cafeaua și în nări i-a pătruns un iz de după ras bărbătesc. Bănuiala era întărită încă o dată. Privind-o ironic Mihai a întrebat-o:
-Nu faci un duș? Miroși a alte alea.
-La tine nu fac azi duș, poate altă dată. Merg acasă!
Fetele au ieșit din cameră. Mihai le pregătise micul dejun și după ce s-au spălat și au mâncat au plecat amândouă, la școală, ținându-se de mână, cu Tanța în urma lor.
A doua zi de dimineață a venit un subofițer de la biroul „evidență gradați-soldați „.
-Toalentmajor, ați avut depășire de normă la subteran așa că , la ordinul comandantului, din subunitatea dumneavoastră pueți propune doi ostași pentru permisie cu foi de drum.
După ce reacția imediată a fost să ceară un răgaz de gândire, s-a răzgândit imediat și a dat două nume: -Screie: Molnar Ianoș și Geli Nuri.
Înțeleg că primul este maghiar dar al doilea? Ce nume e ăsta?
-E tătar! Începe sărbătoarea Kurb an., sărbătoarea sacrificiului. Ar fi frumos să fie acasă mai ales că un coleg al nostru, ofițer, i-a spus la venire că ramadanul va cădea când dă el ordin.
-Ce este sărbătoarea sacrificiului, șefu- a întrebat Tanța mirată că Mihai ar ști despre ce este vorba. Și subofițerul stătea și aștepta răspunsul lui Mihai.
-Sărbătoarea sacrificiului – denumită Kurban Bayrami - este celebrarea de către Arabi a tradiției de la Ibrahim / Avraam. Atunci când Allah / Dumnezeu a dorit să-l încerce și i-a cerut sacrificiul suprem, să sacrifice pe unicul său fiu, Ibrahim / Avraam s-a arătat dispus s-o facă, ca semn al devotamentului său față de Creator (“musulman” din punct de vedere etimologic desemnează “supus”). Se spune că impresionat de credința lui Ibrahim / Avraam, Allah / Dumnezeu l-a oprit în ultimul moment de la sacrificiul fiului său, în cea de-a 12-a lună a Calendarului Musulman și s-a mulțumit doar cu sacrificarea unui berbec.
Subofțerul a plecat și Tanța , privindu-l cu atenție l-a întrebat:
-Șefu, ești musulman?
-Nu, nici gând! Hai să lăsăm prostiile și să ne apucăm de calculul echipamentului la cadre.
După sfârșitul orelor de program nu aveau voie să rămână la birou așa că Mihai a pus carnetele de echipare într-o mapă cu gândul să le ia acasă și să lucreze.
-Șefu, vin să te ajut. E treabă grea pentru un singur om. Vin cu fata și noi lucrăm.
-E în ordine dar la ora 22 veți pleca, clar?
-Șefu , te temi de o biată femeie? Am spus că lucrăm așa că lucrăm.
Copiii au mâncat, și-au făcut lecțiile și au vrut să se culce.
-Hai șefu, lasă-le să doarmă că mai avem vreo două ore de lucru și terminăm.
-Nu tanțo! Du-te de ia fata și mergeți acasă.
Deodată s-au auzit niște bubuituri în ușă. Mihai s-a ridicat cu țigarea în gură și s-a dus să vadă cine este.
Tanța era la masă cu carnetele întinse. Soțul Tanței a pătruns vijelios:
-De e nu ești acasă la ora asta? Unde e fata?
Tonul ridicat l-a iritat pe Mihai.
-Domnule o fi nevasta ta, oi fi tu ofițerde contrainformații dar te invit să lași glasul mai jos. Fetele dorm.
Pe ușa dormitorului, abia întredeschisă , s-au ițit capetele celor două fetițe.
-Floricico, roagă pe prietena ta să se îmbrace că merge acasă. Am terminat ce aveam de lucru.
Ușa s-a închis iar Mihai a continuat către soțul Tanței:
-Bă, ești nebun? Ai speriat copiii!
-Tanțo, fă-ți timp și educă-ți bărbatul.
Apoi adresându-se lui Ion:
-Cred despre criza asta a ta că te-a făcut să te convingi că ai accese de paranoia. Avem de lucru la carntele de cadre și este o lucrare cu termen precis. Uiți că sunt copiii noștri alături.
Pe viitor , dacă vrei să nu te reclam la șefii tăi, te rog să numai bați la ușa asta! Niciodată!

-