- Și pe urmă nu pot să înghit apa de mare, dar să mai calc prin ea. Îmi dă vertij. Dar dumneata, uite că m-a luat și pe mine valul și am uitat să te întreb: Cum te cheamă d-le și de unde vii?
- Mă numesc d-l Sardinelis.
- Șalău, plătică, știuculiță.. Și de unde veniți d-le Broscanelis?
- Sardinelis, dacă nu vă supărați. Sluga Dvs.
Necunoscutul făcu o plecăciune adâncă.
- Știu, știu, din familia Marinatos. Dar ca viitor ginere, nu este recomandat de protocol să fii atât de protocolar.. Ai grijă cu aplecatul ăsta. Dăunează mult la coloană, tot așa cum tutunul dăunează grav plămânilor. Mi-a spus-o un doctor, care era fumător. Sursă sigură. Un unchi din partea mamei, care făcuse din gestul acesta o adevărată pasiune, ca să nu-i spun artă, a sfârșit prin a rămâne cocoșat. Ori cum ți s-ar părea ca atunci când popa o să vrea să-ți pună
pirostriile, să vezi că le așează unde nu trebuie?
- Și mama are o cățelușă atât de păroasă, că nu știe unde este coada.
Autonoe zise aceste lucruri,aruncând o privire nevinovată în jur.
- Acum știu unde este mopul care a dispărut acum trei zile. Dădacă, am să te rog să i-l scazi din salariu.
- Nu e mopul.
- După ce-l cunoști?
- Dacă-i bagi degetul în gură, mușcă.
- Și eu am un dog.( zise dădaca )
- Și lui îi bagi degetul în gură? (întrebă curioasă regina ) Nu este deloc higienic dragă. Câinii ăștia, nu se spală de loc pe dinți după ce mănâncă. Nici măcar nu pun lăbuța la gură când râgâie.
- Aveți perfectâ dreptate, câinele meu Argos, știți ce făcea?
- Tăcere! Aici se vorbește despre o nuntă, nu suntem la o ședință chinologică, sau hau-hau-ologică, ori cum naiba se mai cheamă. Ați înebunit cu toții? Ãsta nu mai este regat, este un spital de nebuni. Te-am întrebat d-le Sturionis, de unde vii, iar d-ta ai început să dai din coadă, adică să te abați de la subiect ca o corabie de la rută. Fiți-ar cățelușa ta a dracului Autonoe, că numai tu și potaia ta sunteți de vină. Să-mi amintești Areto, ca data viitoare s-o trimit în exil.
- De unde vin ?
Regele dădu din cap.
- Din insula Ogigia, de la zeița Calipso.
Se auzi o exclamație de admirație și de alte sentimente amestecate.
- Oh, nu! Asta mai lipsea. Măi Stavridică, măi crabul lui tata, măi scoică scufundată în mâlurile oceanului planetar. Tu vrei cu tot dinadinsul să stricăm echilibrul demografic al insulei Feacilor? Nu mi-este de ajuns câți au emigrat în Itaka, ca să se însoare cu văduva Penelopa, care acum dansează sirtakis cu vreo cincizeci de pețitori, pe averea lui bărbatu-său?
Necunoscutul se înecă și începu să tușească.Autonoe ridică găleata.
- Fără apă vă rog. Sunt sătul de ea până-n gât. Ba cred că și peste urechi.
Pe sală se auziră niște pași, și înăuntru, intră Nausicaa.
- Gata, misterul este pe cale de rezolvare..
Dădaca își frecă mâinile fericită.
- Broscuța lui mămica, ce bine că ai venit.(Rosti cu duioșie regina).
- Tu să taci. Eu sunt proprietarul lacului. Ia spune fata mea. Unde l-ai întâlnit pe viitorul tău soț?
- Pe malul mării.
Ochii albaștri ai fiicei regelui clipiră nevinovați.
- Vai ce romantic.[ interveni Autonoe pe care o manca limba.] A coborât dintr-un Mercedes-Benz, îmbrăcat cu un costum Gucci, sau Giorgio Armani?
- După cum arată în clipa de față, eu aș zice că mai degrabă la Giorgio Sărmani. Ei?
- Cred că smoking-ul l-a uitat acasă pe umeraș.
- Asta este.( Dădaca dădu din cap) Frunza de viță, Autonoe. Trăiască viile autohtone.
-Auzi bărbate? Nenorocitul, mi-a stricat fata.( Regina își suflă zgomotos nasul în batistă.) E adevărat d-le?
- Are toate șuruburile și piulițele la locul lor. Puteți să vă convingeți și singuri. Nu lipsește nici un căpățel de ață.