agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-05-09 | | Schiurile Cerul vînăt înghețase. Căscă o vreme gura Milică se gîndi că cerul ăsta seamănă cu bărbatu lu tanti Sîia. Tot așa era vînăt pe catafalc și cînd l-au suit în basculantă să-l ducă la cimitir se holba înghețat la babele care-l boceau de formă. De după nori se rostogolea fără zgomot un bulgăre roșu. Milică își aduse aminte de bolovanii pe care îi aruncau duminica în geamurile de la căminul cultural cînd în loc să dea nea Ciobanu filme chinezești era concert de varietăți și muzică populară. Se urni cu greu. Două scînduri îndoite la capăt pe mijloc două curele din piele tare de porc prin care își băga ghetele. De două zile împielițatul mergea ca un împărat la derdeluș cu schiurile pe care i le făcuse tovarășul inginer. Cobora pîrtia cu viteza unei comete lățoase pînă și ăi mai mari care nu-l lăsau să facă bob mureau de ciudă. În vîrful pîrtiei puzderie de sănii. Tolomacii stăteau înghesuiți unii într-alții ca semințele de floarea-soarelui. Dă și mie să mă dau o tură, se auzea din toate părțile. Necheză mulțumit zăpada era numai bună. Căzu de cîteva ori pînă pricepu cum stă treaba. Pînă spre seară transpiră. Se mai agăța de cîte o sanie mai dădu la vreo doi schiurile trebuia să te pui bine cu ăi mai mari. Dacă te băteai cu cineva nu te uitau. Cerul vînăt se făcu negru. Sprijini schiurile de cerdac făcu un pas înapoi le mai admiră o dată apoi intră în casă. Cerul negru se făcu gălbui ca reflectorul de la S.M.A. Dimineață. Milică ieși pe cerdac și îngheță ca mortu lu tanti Sîia. Pe locul schiurilor o pojghiță subțire de gheață mai subțire decît împrejur unde era zăpadă de o săptămînă. Schiurile lipseau. Poliția, răcni dintr-o dată. Tovarășu inginer ieși să vadă ce s-a întîmplat. Vru să spună căcații dar n-avu curaj. Mi-au furat schiurile, îngăimă. Văzu niște urme care duceau pînă la poartă se luă după ele. În drum se pierdură. Tu-vă-n gura mamii voastre de hoți, se smiorcăi Milică. Mai mult n-avea voie să înjure. BT Cocoțat pe gard Milică își bălăngănea picioarele. Lîngă el frate-su și încă vreo trei. Pe teren băieții de-a șaptea făceau echipele de fotbal. Trei echipe prima care primește trei goluri iese și intră următoarea. Fu ales primul se umflă în pene era cunoscut ca un portar foarte bun. Unii ziceau chiar că l-ar lua în echipa școlii. O clipă îi păru rău că nu e și frate-su în echipa lui. Puse mîna pe artex să vadă cît e de umflat. Mirosea cam cum miroase toamna pe holuri cînd începe școala. Dădu o pasă cu piciorul i se păru o pasă bună. În șapte jocuri apără două penaltiuri și primi trei goluri. Bă de unde dracu l-ați scos pe ăsta, urlau ca scoși din minți. Frate-su primi o lovitură în ouă ieși chircit. Îi păru rău imediat mai pară un penalti. Sub arborele de lalea băieții de-a șaptea își trăgeau sufletul. Printre ei Milică și frate-su. Milică scuipa ca unu de-a șaptea. După un fotbal ca ăsta își spunea că poate să sară fără probleme peste trei clase. Bă să nu te pună dracu să mă torni lu mă-ta că nu te mai bag în echipă, se-ntoarse spre el unul zis Cartoafă. Apoi Cartoafă scoase de nu știu unde o juma’ de carpați aproape strivit. Îl găsise înainte de fotbal în fața cooperativei și-l păstrase anume pentru momentul ăsta. Mă de ce bagi zăbăloșenia aia în gură, se scîrbi băiatul doctorului. Apoi scoase la iveală un pachet de BT nou nouț șterpelit de la mă-sa. Uaaa, se auzi din toate piepturile. O vreme plutiră prin aer numai oftaturi de plăcere și scuipături. Gurile se umpleau mai ceva ca țîșnitoarea din curtea școlii. Se ridicară să plece. Dă și mie să trag, se trezi Milică. Nu le veniră să creadă. Nici Milică nu se crezu pe sine. Na dacă mă torni te torn și eu, îi întinse o țigară băiatul doctorului. Sub arborele de lalea doar Milică și frate-su. Se uitau amîndoi la țigară. Trage tu primu, întinse Milică țigara spre frate-su. Ba tu primu. Milică mozoli filtrul apoi scăpără un băț de chibrit. Primul fum îl înecă complet. Parcă era la scăldat și toată apa Moldovei îl trăgea la fund. Înghiți greu sughiță îi veni să vomite. Cum e , luciră ochii lu frate-su. Na să vezi. Frate-su apucă țigara și trase cu sete. Se făcu alb tuși puțin încercă să meargă apoi leșină. Lu Milică i se făcu părul măciucă. Aoleu să vezi c-a murit. Legionarul Pe cerdac forofotă și chiuituri. Milică iți capul de după ușă. Tovarășu inginer și șefu de post se țineau de umeri. Cîntau. Steaua bătuse pe Dinamo. Bă ce gol a înscris Majaru, bolborosea tovarășu inginer. Să mor io dacă n-am zis că bate Steaua. Marș în beci și scoate o sticlă de vin se răsti tovarășu inginer la Milică. Și zi-i lu mă-ta să pună de-o cafea. Tovarășa profesoară crezu că ia foc. Mai avea două degete de cafea pe fundul borcanului și corijențele erau abia la vară. In semiîntuneric Milică apucă o sticlă goală. “…țet” se mai putea citi pe etichetă. Băgă un capăt al furtunului în damigeană și trase cu putere în piept. Gura i se umplu de lichid. Apoi vomă. Tovarășu înginer vorbea cu voce scăzută. Cică de trei zile satul era în fierbere. Se zvonea că în tunelurile de la mănăstire se găsise un cuib de legionari și că tovarășu inginer ar fi știut cîte ceva despre asta. Venise comisie de la București să cerceteze cazul. Porcii dracului, încleștă pumnul tovarășu inginer. Pe popa Tihon care asculta Europa liberă nu-l prindea nici dracu dacă nu le spuneam io. Și nici pe bărbatu lăptăresei care voia să fugă în America cu o mie de dolari. Bașca că le-am făcut notă informativă lunară, mai scrîșni tovarășu. Cre’ că lăptăreasa m-a dat în gît m-a văzut că am tăiat doi viței fără să știe nimeni și-acu le-a împuiat capu cu prostii. O crestez să mor io de n-o crestez. Tovarășa profesoară se gîndi un moment : mai ai ceva din viței ? Da o jumate. O punem în portbagaj și mergem la doctorița de la nebuni. Stai acolo o săptămînă și îi spunem să treacă pe biletu de internare și perioada cînd ai tăiat vieții. Din pat Milică ciuli urechile. Auzise de tot felul de cuiburi da de legionari n-auzise pînă acum. Și mîine taman se nimerea să meargă la pește. Cînd dădeau gîndacii de Colorado în cuiburile de cartofi lua larvele ca momeală. Mai erau bune și larvele din cuiburile de viespi. Afuma cu bălegar viespile și larvele aveau mare căutare printre pescari. Îi era scîrbă să se ducă să scormonească în groapa cu bălegar. Știa că sunt rîme frumoase numai că avea o teamă grozavă de niște gîndaci mari și păroși despre care aflase că se cheamă păduchii calului. Dar un cuib de legionari era de neimaginat. Tii să mor io de cîte ori n-am intrat noi în tunelele alea și speriam fetele da n-am dat de niciun cuib. Se foi o vreme de ciudă apoi adormi cu un singur gînd. Ce trage mai bine la legionari : cleanul sau beglița. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate