agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1715 .



Confuzii de dincolo de aparențe
proză [ ]
zâmbetul

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [MARCOM ]

2008-12-30  |     | 




Într-un mod foarte ciudat, de câteva săptămâni încoace, văd lumea și cu ochii minții. Senzația e foare interesantă pentru că acum o pot controla,adică într-o situație anume, îmi văd corpul pe din afară. Mi se mai întâmpla și mai demult, însă refuzam să accept această realitate și am refulat-o. Însă s-au întâmplat foarte multe evenimente deosebite în viața mea care mă puneau în situații dificile din care vroiam să evadez, paradoxal această dorință de evadare mi-a oferit libertatea. De această stare nouă mă bucur pentru că îi văd și pe cei din jurul meu altfel, uneori mă înspăimântă ce se ascunde dincolo de trupul ce se manifestă prin mijloacele comune tuturor, limbaj, gesticulații, mimice, etc.
Probabil pentru unii e banal ce scriu eu aici, dar pentru mine e important pentru că am reușit să îmi dau seama de felul unei situații spontane, care ascundea câteva realități .

Am ieșit ieri seara după program,cu colegii de la pizzeria unde lucrez, la o bere într-unul din 'cluburile' din oraș. M-am plictisit repede și am dat o fugă până la 'clubul' de vis-a-vis. Dacă a fost cineva în Oradea, știe că la noi în zona Pasajul Vulturul Negru, sunt cel puțin zece astfel de localuri. Am urcat la galeria localului să vad dacă pot sta cu vre-un cunoscut. Prima oară ochii mi s-au oprit asupra a două domnișoare singure la masă, pe care nu le știam desigur, însă îmi doream să le cunosc. M-am așezat la o distanță anume să nu fiu văzut că studiez posibilitatea abordării uneia dintre ele, când am văzut un vechi amic care era cu prietena lui și încă alte două domnișoare.
Când m-a zărit și el, mi-a făcut cu mâna , evident, să mă alătur lor.
Salut pe toată lumea, când amicul meu se ridică și pleacă. Prietena lui era foarte supărată și nu voiam să îmi strice buna dispoziție care abia îmi revenise după plcitiseala de vis-a-vis, și am încercat să o înveselesc. Eșec total, s-a îmbrăcat și a plecat cu celelalte două domnișoare. Am intrat într-un fel de panică față de explicațiile ce trebuia să le fac amicului meu când se va întoarce.
Întorc privirea spre scări să le urmăresc cum pleacă, și nu îmi venea să cred ce văd.
Amicul meu era la masa din spatele meu, iar eu care credeam că s-a dus până la toaletă, cu cele două domnișoare pe care le fixaserăm din priviri înainte, dar de care uitaserăm .
Ne despărțea un stâlp mesele, de aceea nu am băgat de seamă.
Prietena lui care tocmai dădea să iasă, se opri la masă la el să îi ceară explicații pentru comportamentul straniu, plângând. Nimic, indiferența combinată cu alcool, nu iese prea bine, și dusă a fost.
Eu am rămas singur la masă , eram șocat, rușinat că mă pusei de vreo cinci minute cu trei domnișoare și un amic după care, rămân singur, mai îmi era rușine și să mă ridic, consideram că dacă fac vreo mișcare în acest sens, risc să atrag și mai mult atenția asupra scenei, și parcă mă simțeam căzut la mijloc. Pentru alții putea să pară că din cauza mea s-a 'golit' masa. În fine, stăteam inert, nici aer nu mai luam, vroiam să ma fac invizibil și să fug din acea situație jenantă, nu îmi place să asist la despărțiri, am trecut și eu prin câteva și pot să spun că cel mai rău e când se întâmpă în public.
Amicul meu mă chemă să stau cu ei dacă tot le-am alungat pe fete. Asta mi-o spuse în glumă, dar nu mi-a picat bine. În tot răul e un bine, am ajuns măcar la masa unde voiam să ajung. De acum de mine depindea cum inițiez o conversție, însă ceea ce s-a întâmplat mai devreme, mă blocă pentru un timp. Am hotărât să îi las pe ei să vorbească după ce amicul meu făcu cunoștințele de rigoare. Numai pe Simina am reținut-o, și asta pentru că semăna foarte mult cu Loredana Groza. Cealaltă domnișoară era foarte carismatică, avea o frumusețe exterioară care o combina cu cea interioară într-o armonie greu perciptibilă dar perfectă.
Amicul meu începu să se sărute cu Simina ca doi îndrăgostiți, el din cauza alcoolului, ea din cauza...
Aici e surpriza.
I-am sugerat domnișoarei căruia nu i-am reținut numele, să vorbim despre ceva, doar nu vom sta să privim.
Startul a fost tragic, nici cum nu vroia să intre cu mine în nici un fel de discuție, când mi-am spus că dacă îi zic ceva personal despre mine, va începe și ea să vorbească. I-am spus că în copilărie am fost îndrăgostit până peste urechi de Madonna și Loredana Groza. Desigur Siminei nu i-am făcut acest compliment de asemănare, mai mult pentru că ar fi o lipsă de respect față de integritatea de unic, ca individ.
Dar, Simina a auzit și m-a privit fără să scoată un cuvânt în acest sens. Am început să discutăm toți patru pe diverse teme, a fost plăcut, o vreme.
Bunul meu amic întrecu limitele propriului organism pentru rezistența la băutură , începu să i se clatine capul. Spre pământ, din păcate. Domnișoara a cărui nume nu am reușit să îl memorez ne-a părăsit sub un pretext banal, atât de banal că nici pe acela nu l-am memorat.
Amicul meu deja ațipea când eu și Simina am intrat în discuții tot mai delicate și pretențioase. Asta până când să afle detalii, cum ar fi că existența mea e întreținută de un salar de pizzer, pe când amicul meu este... Ce credeți?
Este medic. A încercat să îl 'resusciteze', cam în zadar. A insistat că negreșit trebuie să mai găsim un alt loc să ne bem cafeaua de dimineață noi trei, se făcuse deja ora patru și jumătate.
Cu el nu mai putea să schimbe nici două vorbe, cu mine îi plăcea însă...
Am invitat-o să mă însoțească pe mine la o cafea, după ce amicul meu se enervase că îl șicanează și nu îi lăsat în pace să meargă acasă. Ba a și urlat la ea, foarte tare, folosind cuvinte urâte, ba a și împins-o, întrebând-o ce dracu vrea de la el. Eu priveam scena, încercând să o conving că mai bine vine cu mine la o cafea. Ea nici nu mă auzea, se certase pentru dreptul de a fi dusă acasă cu taxiul. I-am propus și asta, dar nimic, acum mă privea cu un fel de dispreț, ceva de genul că ar trebui să mă uit în oglindă înainte de a face asemenea avansuri unei domnișoare ca ea.
Hm, mi-am zis că e prea sofisticată să mă enervez.
S-a urcat până la urmă în taxiul în care amicul meu aștepta cu privirea în gol, probabil la fata pe care a alungat-o după mulți ani, din viața lui.
Am rămas buimac cu mâinile în buzunar, privind cum se îndepărtează taxiul și acel sentiment de singurătate iar mă invada pe nepregătite.
Și pe drumul înspre casă care l-am făcut pe jos, fără să mă gândesc, vedeam toate scenele din acea seară, începând de la intrarea mea în local.
Simina, în ochii mei apărea ca o hienă a nopții, amicul meu
ca o victimă a unei relații eșuate într-o răzbunare copilărească, iar fata a cărui nume nu am reușit să îl memorez, ca un zâmbet plăcut și sincer ce mă adeamenea subtil în lumea ei.
Cât despre mine,sper să o mai întâlnesc,atunci îi voi memora numele, negreșit.

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!