agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-03-11 | |
Aoleu,
Ce fund fermecător! Nu puteam să-mi iau ochii de pe fundul din fața mea. Parcă se lipiseră pe bucile seducătoare care se mișcau excitant dintr-o parte în alta. Erau așa pline de farmec, încăt m-am dus dupa ele deși aveam alt drum. Eram sigur că “pe timpuri“ m-ar fi arestat imediat pentru tentativă de seducere; în timpurile astea pedeapsa unui gură cască poate nu e așa de gravă, că mai sunt și alții care se chiorăsc dupa fetele frumoase de pe stradă. “Nu-i nimic”, m-am gândit, și am luat-o mai în jos cu privirile până s-au oprit la picioarele fantastic de lungi, care parcă nu se mai sfârșeau. Ființa din fața mea, care din păcate nu și-a arătat fața pâna acum, nu numai că avea un fund frumos, dar mai avea și niște umeri superbi, peste care cădeau valuri de păr negru în drumul lor spre desăvărșire. In fantezia mea, recunosc prea vie, miroseam deja parfumul ei. Oare ce parfum folosea? Issey Miyake. Recunosc, asta era dorința mea pentru a fi mai aproape de perfecțiune. Oricum nici un miros din lume nu putea să faca concurență ‘rontunjimilor’. Mă uitam la ele plin de dor în speranța că în urmatorul moment o să se întoarcă în sfârșit să-mi arate și chipul. Eram sigur că pentru prima dată în viața mea o să privesc în fața un înger. Oricum, fata asta trebuia să fie un înger. Nici o ființa din carne și oase nu putea să reuneasca atâta armonie și perfecțiune într-un trup omenesc. Continuam să-mi inchipui cum arată fața îngerului meu. Oare are nasul mic, sau mare și puțin rotund în vârf? Ochii verzi, sau albaștri? Buzele pline, erotice? Cu, sau fără ruj? Ce culoare o avea când, deodată … … adevărul a alungat fantezia. El, pe care l-am crezut tot timpul femeie, s-a întors brusc spre mine și s-a uitat adânc în ochii mei. Sperând ca nu observase cum m-am uitat după el, am luat-o cu pași mari spre casă hotărât să fac un duș rece, că de asta aveam mare nevoie acuma.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate