Prefix
In ultima zi a stagnarii mele pe Pamant am sa-mi scriu rugaciunea iertarii; caci nici un pacat nu poate fi mai mare decat acela al uitarii de sine si cel al deznadejdii.
Am sa rog Universul sa-mi ierte faradelegea existentei. Am venit in lume ca o nenorocire la adresa umanitatii; o gresala a Domnului. El a crezut ca va trimite sa umble pe tarana un calator neobosit ce va absoarbe din fiecare colt uitat de lume, stiinta. Spera El, ca a creat o gaura neagra ce se va umple cu informatii. A gresit; a creat un simplu novice, care, spre disperarea omenirii, va ramane un novice si dupa moarte.
Mi s-a spus ca respir si ca traiesc fara sens. "Ar trebui sa dispari pentru vecie!" - cuvinte ce se rostogoleau, mereu, din gurile lor crispate de atata rautate. Si totul pentru... nu stiu ce.
Pacat. Nu peste mult timp voi schimba prefixul. Implinesc 20. Multumesc. ...A...Cadoul? Da, vreau sa traiesc - nu mult, doar cat sa ma satur de viata - , sa fiu fericita, sa am sanatate, iubire..., iar in ceea ce priveste capitolul numit "BANI" - sa se faca prezent in cantitati cat mai mari posibile, industriale chiar! Cer mult? Raspuns: pauza.
La multi ani, mie!
Da, ai dreptate. La multi ani si voua! Toata lumea sa iubeasca, sa fie iubita si fericita... pe vecie!
...Astfel, lantul vietii se va rupe; se va pierde o zala: tristete... si inca una: singuratate... si tot asa pana cand va trona fericirea.
Trei zale - lantul vietii.
sanatate↔iubire
↕
fericire
Va pluti deasupra pamantului mirosul binelui. Echilibrul omenirii va fi o naluca, si nici macar atat. Curand, pe pamant, se va incorona monotonia, iar oamenii vor fi doar marionete care fara papusar sunt lipsite de farmec si de vlaga.
Linistea si-a tesut panza si asteapta rabdatoare sa cuprinda intreg Universul. Stare de somnolenta totala. De prea mult bine, omul iuta sa mai traiasca si uita pentru ce si pentru cine se bucura odata.
................................
Nu! Nu va doresc "lantul celor trei"! Echilibru - atat vreau pentru noi toti.
.................................
Vor trece anii si voi schimba multe prefixe; voi imbatrani, iar echilibrul vietii isi va spune cuvantul si va naste un prunc ce va lua locul unei zbarcituri.
Sa fi cuminte, pruncule!