agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2138 .



Tomniile mele
proză [ ]
text scris de o/ana si comentat apoi de iQ666 .. apărut initial pe dbrom: www.dbrom.ro

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [iQ666 ]

2004-11-14  |     | 



Intotdeauna mi-au placut tomnile [da' cu verile ce-ai?]. In general, era singura perioada a anului in care practic simteam, traiam, existam [vara, vacanta, soare...nimic?]. Imi place ca de fiecare data cand treceam prin parcul din fata liceului ma feream de castane...sa nu ma loveasca sau sa nu alunec [noi jucam fotbal pe coridoare cu ele, da' daca tot picau de ce nu alegeai si tu alt drum? just a question]. De fapt treceam pe-acolo ca sa mai fumez o tigara [bad habbit!], fara sa ma vada cineva cunoscut [de ce? esti singura ta cunoscuta fumatoare?].

Toamna de azi mi se pare dispersata [suna bine, dar nimic despre boboci?]. E ca o vioara dezacordata al carei arcus inca mai viseaza note muzicale metamorfozate in frunze [cum sa fii carcotas cand citesti asa ceva?]. Toamna se fac nunti peste nunti [si cui ii pasa?]. Toamna lumea se casatoreste [ei vor regreta!], toamna se numara bobocii [yeee!!! au aparut bobocii!], toamna se iubeste [cine pe si cu cine? trimiteti paparazzii!...toamna sucks, la fel si cei care se bucura ca le-ncepe scoala!]. Si iubirea mea s-a nascut intr-o toamna, in care eu am intrat la liceu [once upon a time...]

Pe EL il chema (de fapt inca il mai cheama [cine?], dar prefer sa vorbesc la trecut) Mircea. Cel care aduce pacea...tuturor [paaaace tuuuuutuuuuuroooor...de la sfanta evanghelie dupa mircea ciiitiiireeee] mai putin mie.
Deci sa incep [asadar]....In primele saptamani ne stiam din vedere [deci l-ai remarcat...el nu pe tine]. Sau cel putin eu il stiam din vedere [mircea spaima razboiului].

Auzisem ca stie sa cante destul de bine la chitara si oricum nu m-am mirat [deci omu' era previzibil]. In ziua de azi toti liceenii fac asta, pe banda rulanta [liceenii canta pe banda? cool!]. Azi imi cumpar chitara si maine am impresia ca am sa invat caiete intregi de cantece. [mai degraba o sa ai fumeile liceului+cartierului la dispozitie]. Nu se face asa [da' cum?]...

Intr-o zi venisem eu cu chitara la scoala si cantam in pauza [..and nothing else matters...].Printre toti gura--casca era si el [el casca...ce romantic!]. I-a placut vocea mea [doar vocea??], mi-au placut ochii lui [doar ochii?], iar apoi toate legaturile s-au rupt [care?], pentru ca mai tarziu sa ne gasim pe net [devine interesant]. Din coincidenta am vorbit pe canalul liceului [pe vremuri se vorbea pe santuri, deh, lumea se modernizeaza!], am zis sa ne vedem a doua zi la scoala [zis si facut?] si de-aici a inceput totul.

Asta s-a intamplat in decembrie, pe 17 [1. nu mai era toamna... 2. scoala inca pe 17 decembrie?... 3. oare el mai stie data?]. E totul asa de limpede in mintea mea la ora actuala, incat mi-e frica [...]. Lovitura am primit-o dupa vacanta de iarna, cand el a zis ca ne despartim [barbat adevarat, nu umbla cu povesti, las' ca ne vedem maine si nu apare,...], motivul fiind "Nu ma simt eu bine" [deci nu--esti prea buna pentru mine?...inventiv baiat!].






Exact asa cum cititi...Daca as putea sa patrund in mintea unui barbat si sa stiu ce-ar fi gandit in asemenea momente
[in paranteze bantuie un barbat care recunoaste ca nu putea concepe un asemenea motiv...asa ca numai de intri in el poti afla ceva...dar parca ziceai ca ti-e limpede totul], probabil ca la ora actuala n-as mai scrie acest articol [daca eminoviciu era iubit de prima lui dorita si se insura cu ea si devenea un dascal de tara stiam noi de eminescu?].

A fost prima oara cand am plans pentru un baiat [nu era cazul, individul nu te iubea]. Cu sughituri, cu istericale, cu perne muscate si cu lucruri aruncate in toate partile [istericalele si aruncaturile mi se par specific feminine, dar perne muscate?]. A doua zi m-am tuns si m-am vopsit [de ce???]. La modul brutal, pentru ca parul meu care imi curgea pe umeri acum era scurt, ceafa-mi era goala [dar n-o saruta nimeni :( ] si ma simteam ciudat [suna mai bine cu un "a" la final?]. Ca si cand as fi lepadat o greutate fizica [nici tie nu-ti place fizica?]. Probabil si psihica, pentru ca in cele mai multe din cazuri o schimbare e cel mai bun tratament [amin! vezi cum a luat dinamo titlul in vara].

Cand m-am dus la scoala, ne-am intalnit pe scari accidental [era si greu sa va intalniti], pentru ca eu nu vroiam sa-l vad. M-a luat in brate si si-a cerut iertare, mi-a zis ca ma iubeste [sigur, acum se simtea bine?] si...eu am cedat [nervos?... poate era mai bine]. Probabil pentru ca il iubeam [posibil], daca iubirea exista intr-adevar [intr-povesti exista, intr-adevar tot[i] speram]. Apoi am luat-o de la capat [once again...]. Am inceput sa fim mai apropiati...din ce in ce mai apropiati [pana ce v-ati luat de mana?].

De revelion am fost amandoi la o petrecere intr-o vila de la marginea orasului, dupa ce a venit si m-a luat de acasa, dupa ce mi-a cunoscut parintii [tat'tu: daca n-o aduci intreaga iti crestez moaca aia carismatica de nu te-a recunoaste nici oglinda...clar puisor?]. Atunci am observat semnele de pe mainile lui [he was a watcher...so there must be an immortal around]. Semne de taieturi cu lama [slab...daca-si dorea cu adevarat asta in cel mai bun caz ii duceai flori]. Erau multe [766666666 mai precis.. sau asta ii era telefonul?]...Una era vanata, cusuta, pentru ca a fost un pic cam prea [putin] adanca. De atunci tot incercam sa-i repet ca nu are motive pentru care sa faca gesturile alea [daca avea motive o facea o singura data, da' bine], dar mereu discutiile se infundau, nu aveau continut [cand au?], nu aveau vlaga [era ardelean?].

L-am pus sa-mi promita ca nu se mai taie cat timp suntem impreuna [iar dupa, taie-te boule, daca ai lasat-o sa plece...mai adanc, ca doar esti barbat]. Si pana in aprilie a fost totul ok [nici macar una mica, de antrenament?]. Cu cate un telefon pe zi [la ce ora?], plus ca ne vedeam zilnic la scoala [e duminica, de ce pleci si azi la scoala? de parca n-ai stii, mama]... pana cand iar ne-am departat [incepe sa nu-mi placa povestea]. Si totul s-a rezumat din nou la "Nu ma simt eu bine" [cu tine?]. Propozitia asta imi rasuna in minte si acum [si nu-l observi pe baiatu' ala care te priveste insistent dar nu stie ce sa-ti spuna]. Cred ca e predestinata...sau poate nu.

De data aceea nu m-am dus a doua zi la scoala pentru ca nu eram in stare sa ma scol din pat [perne, ceva?]. Mama intrase in panica [trebuia sa intre in camera ta sa vorbeasca cu tine], tata imi explica fliozofia lui de viata [deci tat'tu-i filosof de viata] "asa sunt oamenii, ai sa cresti si ai sa vezi [ca oamenii nu se simt bine...nici ei insisi, nici intre ei]... inca acum nu-i nimic serios" [adica fiica lui e neserioasa?]. Si a trecut o saptamana in care eu nu l-am privit in ochi, nu l-am salutat [te-ai ridicat din pat? de ce? sau sa zic ca-i o veste buna si sa concluzionez ca mama ti-a iesit din panica?].

O saptamana in care el alerga dupa mine [sportiv, chitarist, e si scriitor?] pe coridor ca sa imi vorbeasca [nu ma simt bine nici fara tine] (despre ce n-am aflat nici acum, banuiesc ca era un pretext cretin pentru a ma vedea [te iubea]), o saptamana in care eu mi-am calcat sentimentele in picioare [sentimente de calcat cu refuzul de a comunica cu cel care nu se simte bine cu tine de doua ori????], am strans din dinti [perna unde era?] si am mers mai departe. Si din nou, ne impacam [m-ai dezamagit]...Mare greseala, pentru ca in iulie [deci nu toamna!] iar ne despartim si tot asa...un sir infinit [xn, n--> 00] de impacari si certuri [nu ma simt bine cu tine] carora le-am pus capat tot eu [cu lama? sau iar cu perne?]. Intre timp am inceput sa ma tai pe maini cu lama de barbierit [te barbiereai? da' nu esti fata? si-l mai si imiti.. of, nimic original nu mai e pe lumea asta?]. Mai intai din nevoia de a simti o durere fizica [de box ai auzit?] care s-o compenseze pe cea sufleteasca, iar mai apoi am devenit dependenta [ce-ti doresti de ziua ta? o lama cu zimti portocalii]. Noroc ca cineva a avut inspiratia sa ma plesneasca cand mi-a vazut mainile [ma repet, de box ai auzit?]. Atat de tare,incat aveam jumatate de fata vanata [tata ce-a zis? unde-i, ca-l omor], si din fericire nu era mama. Era cea mai buna prietena [parerea ei despre personaj?].

Pacat ca exact in momentul in care ultimul firicel de dragoste secase in mine, in el inflorise [suna bine, dar nu-mi place]. Am impresia ca pentru prima oara [atunci de ce sprinturile pe coridoare?]...Ceea ce ma face sa ma intreb de ce barbatii isi dau seama ca iubesc cu adevarat o femeie cand e mult prea tarziu si nimic nu se mai poate face [pentru ca-s barbati, iar ele nu-s in stare sa inteleaga oricum--varianta misogina...iar cea feminista: pentru ca-s prosti...vivat dragostea!]? In esenta cred ca iti dai seama cu adevarat cat de mult tii la cineva abia dupa ce nu mai e al tau [nu inteleg, in timp ce e nu tii la el? te intalnesti cu el/ea, comunicati, va sarutati, va... mergeti mai departe, fara sa tii la el/ea?]. Dupa ce nu-ti mai apartine. Daca totul se leaga de posesie [mie mi se pare a fi ceva sentiment de lipsa postposesiva, mai precis], atunci ma tem ca n-am sa ma casatoresc niciodata [de ce te temi? e o decizie buna]. Si poate e mai bine asa. Dupa putin timp l-am
vazut cu alta tipa [era frumoasa?] de mana, dar, culmea, nu m-a atins cu nimic [pai era cu ea, cum sa te atinga?]...din contra, daca l-as vedea azi probabil ca mi s-ar parea un copil [prost]...desi e cu un an mai mare [dar nu se simte bine cu tine].

Oricum multumita lui m-am maturizat mai devreme si am avut problemele pe care le-am avut [maturizare => probleme? nu vreau sa fiu matur!!]...si atunci mai are sens sa mai iubesti cand toate povestie de dragoste sunt trase la xerox [unele-s trase de par, altele de timp, unele-s originale, altele copiate, important este sa participi, ca la olimpiada]? Cand intotdeauna apar aceleasi probleme [dar pana la probleme nu e ceva care le eclipseaza pe cele trecute pentru care merita sa risti orice?]? Si, mai ales, cand cad frunze multe pe jos si castane [noua ne dadea castane peste capete profu' de sport] si cand ploua sacadat si miroase a toamna...

.  | index








 
shim Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. shim
shim
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!