agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3615 .



Dialog libelulic
scenariu [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [QuasarPalcior ]

2011-03-28  |     | 




“ Libelula feminină, plutind spre zare fără rost, udă, plânsă fără mila de norii cei mai fioroși. Îngândurată și zăcută într-un colț de câmp pustiu, gândul ei ce se îndreaptă spre libelula masculin… “

Dialogul libelulic e gata să înceapă:

- Nu mai pot iubite dragă, aripile greu mă dor, încerc să zbor spre amurg în noapte, să mă ascund de chipul tău...

(El înlăcrimat spunându-i):
- N-ai să fugi așa departe, n-am să las al meu fior, să te cuprind ușor de talie, să te strâng la pieptul meu.

(Ea în lacrimi îi răspunse):
- Și de-ar fi să vin la tine, dărâmată n-am să zbor, îngândurată și cu teamă nu-ți cunosc al tău fior...

(Cu jovialitate-n suflet):
- Vino, vino libelulă dragă, vino-n sufletu-mi pustiu, nu-ți arunca privirea-n urmă, nu sunt umbră nici pământ... Sunt aici departe-n lume, sunt aproape-n orizont, aștept sa vii, sa vii iubito, să zburam spre...
(… spre cer, dar nu a fost lăsat să spuna);

(Ea tânjea dupa aceste cuvinte):
- Rugă multă iubite dragă, rugă tainică din vis, nu vreau să mor acolo-n umbră, nu vreau să cred ce mi-ai promis. Iubirea-mi caldă și în lacrimi se afundă mai mereu, ochii-mi plâng amar în noapte și mă minți că ești al meu!
(El nu-i promisese înca nimic, era doar o formă de credință.)

“ În tot acest timp de tăcere, ploaia le cânta un vals, se auzeau corzi și octave mirobolante, picurii dansau, florile cântau și ei plânși își mai vorbeau… “

(El nici nu-i spusese ca e al ei!)
- Nu te mint nu am curajul să-ți vorbesc neadevăr, gându-mi solitar în noapte îndreptat spre gândul tău. Prezența ta ce-i feminină tu în suflet îmi pătrunzi și n-am să aștept ziua de mâine să te privesc, să te sărut...

(Cu un zâmbet înlacrimat răspunse):
- Simt iubite, simt în lacrimi cum încerci să mă seduci, mă tot gândesc dacă e bine să fac un pas spre al tău trecut...

(Cu nervii întinși la maxim el îi raspunse):
- Nu da înapoi frumoaso, nu mă alunga în drum, nu sunt orfan dar nici n-am casă, sunt făcut ca să te fur. Am să vin târziu în gându-ți, ca un hoț am să te fur, am să te iau cu mine-n noapte și vom păși pe același drum…

Afară continua să plouă…

Final Actul 1

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!