Ion Creanga[Ion_Creanga]

Oraş de reşedinţă:
Are limba maternă


Biografie Ion Creanga

Pagina personală web Ion Creanga


 Adresa directă a acestui autor este : 

Cele mai recente texte introduse:

Cele mai recente texte introduse:

Comentarii:

Texte înscrise în bibliotecă:

Pagina: 1

Acul și barosul : pentru copii
Proză 2005-09-07 (8398 afişări)

Acul si barosul : basm
Proză 2005-11-13 (10720 afişări)

Anecdota : basm
Proză 2005-11-13 (11247 afişări)

Capra cu trei iezi : Poveste
Proză 2004-10-14 (9005 afişări)

Cinci pâini : basm
Proză 2005-11-19 (10492 afişări)

Dănilă Prepeleac :
Proză 2004-02-20 (9173 afişări)

Fata babei și fata moșneagului : Poveste
Proză 2004-10-14 (8214 afişări)

Inul și cămeșa : pentru copii
Proză 2005-09-02 (8783 afişări)

Povestea lui Ionica cel prost : poveste
Proză 2006-09-06 (13610 afişări)

Povestea porcului : Poveste
Proză 2004-10-14 (8132 afişări)

Povestea Pulei :
Proză 2005-10-15 (43034 afişări)

prostia omenească :
Proză 2005-06-10 (11046 afişări)

Punguța cu doi bani : Poveste
Proză 2004-10-14 (7705 afişări)

Soacra cu trei nurori : Basm
Proză 2004-10-14 (10582 afişări)

Ursul păcălit de vulpe : basm
Proză 2005-11-19 (9887 afişări)

Biografie Ion Creanga

ION CREANGA
(1839-1889)
-viata si activitatea literara-
Ion Creanga s-a nascut la 10 iunie 1839 in satul Humulesti.

Intre 1846-1855 urmeaza scoala din Humulesti, dupa care invata la Brosteni, apoi la Tirgu-Neamt si la scoala de catiheti din Falticeni.

Intre 1855-1858 urmeaza seminarul de la Socola –cursul inferior, dupa care se inscrie la Facultatea de Teologie a Universitatii din Iasi, dar nu o frecventeaza.

In 1875 il cunoaste pe Mihaai Eminescu. Devin buni prieteni. Eminescu il introduce la societatea literara “Junimea” si-l ajuta sa debuteze in “Convorbiri literare” (Soacra cu trei nuroi, 1 octombrie 1875), unde va publica pina in 1878 si celelalte povesti.

In 1881-1882 publica primele trei parti din “Amintiri din copilarie”, a patra fiind postuma.

In aceeasi perioada cu Eminescu, Creanga este grav bolnav si se stinge din viata la 31 decembrie 1889.

Opera lui Creanga este epopeea poporului roman. Creanga este Homer al nostru.

(G. Ibraileanu)


Ion Creanga este unul din marii clasici ai literaturii romane care s-au afirmat in cercul literar “Junimea”, in a II jum. a sec.al XIX-lea. E un scriitor realist, unul dintre cei mai cunoscuti si mai iubiti. El a reusit sa ridice proza romaneasca din secolul trecut pe aceleasi culmi pe care Eminescu propulsase limba literara in poezie, valorificind vorbirea omului simplu si ridicind-o la un nivel neegalat pina astazi.

Despre cel mai mare povestitor al romanilor, Ion Creanga, care ii urmeaza lui Ion Neculce, s-a spus ca a intrat in literatura cu un substantial fond sufletesc si intelectual de sorginte populara. In acest sens, G.Calinescu afirma ca, scriitorul moldovean reprezinta “poporul roman insusi, surprins intr-un moment de geniala expansiune”. “In Creanga traiesc credintele, cresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului”- scria G.Ibraileanu. Izvorul principal al operelor sale este folclorul romanesc.

Ion Creanga creaza o opera extrem de unitara sub raportul continutului si al mijloacelor artistice, o opera care este alcatuita din:

Povesti – Punguta cu 2 bani, Soacra cu trei nurori, Povestea porcului, Harap-Alb, Capra cu trei iezi, Danila Prepeleac, Fata babei si fata mosneagului, Ivan Turbinca, Povestea unui om lenes, Fat Frumos fiul iepei etc.
Povestiri – Inul si cinepa, Cinci piini, Mos Ion Roata si Unirea, Mos Ion Roata si Cuza-Voda, Acul si barasul, Prostia omeneasca etc.
Nuvela – Mos Nichifor Cotcariul
Romanul – Amintiri din copilarie.
Indemnul de a scrie i-a venit din partea bunului sau prieten M.Eminescu.
In toamna anului 1875 Creanga citeste la “Junimea” povestirea Soacra cu trei nurori, care apare in revista “Convorbiri literare”, din octombrie: ”Ce fericita achizitie pentru societatea noastra acea figura taraneasca si primitiva a lui Creanga” - exclama Iacob Negruzzi – redactorul revistei.

Fiind “toba de anecdote”, el avea totdeauna pregatita cite o “corsiva” pentru junimistii care se amuzau copios, hazul lor facind “sa se cutremure peretii”. Risul lui inveselea toata societatea, cind aducea cite o poveste sau novela, sau cite un capitol din Amintirile sale…

“Cu cita placere si haz ascultam sanatoasele produceri ale acestui talent primitiv” noteaza entuziasmat I. Negruzzi, recunoscind in Ion Creanga un geniu naiv care a exercitat o mare putere de atractie asupra spiretelor complicate ale scriitorilor vremii.

Plecind de la folclor, Creanga a reusit sa ridice proza romaneasca pe culmi nebanuite. Valorificind limba omului simplu, el o ridica la un nivel artistic neegalat, dovedindu-se un artist profund original.