Pagina: 1
Te iubesc (2008)
: Soțului meu Poezie 2010-01-14 (1786 afişări)
Atelier
Oglinda (1998)
: Partea a III-a Poezie 2010-01-11 (1393 afişări)
Atelier
Îngerii decăzuți (1998)
: Partea a III-a Poezie 2010-01-11 (1372 afişări)
Atelier
Învinsul (1998)
: Partea a III-a Poezie 2010-01-10 (1312 afişări)
Atelier
Mesteacănul (1998)
: Partea a III-a Poezie 2010-01-10 (1832 afişări)
Atelier
Rex Damnatus (1998)
: Partea a III-a Poezie 2010-01-10 (1282 afişări)
Atelier
1 Martie (1998)
: Partea a III-a Poezie 2009-12-14 (1250 afişări)
Atelier
Statistică (1998)
: Partea a III-a Poezie 2009-12-14 (1326 afişări)
Atelier
Muncă voluntară (1998)
: Partea a III-a Poezie 2009-12-11 (1283 afişări)
Atelier
Probă incriminatoare (1998)
: Partea a III-a Poezie 2009-12-11 (1312 afişări)
Atelier
Tu în oglinda mea (1998)
: Partea a III-a Poezie 2009-11-30 (1291 afişări)
Atelier
Altă autobiografie (1998)
: Partea a III-a Poezie 2009-11-28 (1294 afişări)
Atelier
Barul (1997)
: Partea a II-a Poezie 2009-11-27 (1335 afişări)
Atelier
Clasa (1997)
: Partea a II-a Poezie 2009-11-27 (1272 afişări)
Atelier
Introspectivă (1997)
: Partea a II-a Poezie 2009-11-27 (1237 afişări)
Atelier
Rătăcire (1997)
: Partea a II-a Poezie 2009-11-26 (1391 afişări)
Aqua (1997)
: Partea a II-a Poezie 2009-11-26 (1271 afişări)
Atelier
Revizia finală (1997)
: Partea a II-a Poezie 2009-11-26 (1248 afişări)
Atelier
Epuizare (1995)
: Partea I Poezie 2009-11-25 (1414 afişări)
Atelier
The Apocalypse (1995)
: Partea I Poezie 2009-11-25 (1881 afişări)
pagina autor
Drumul lacrimilor (1995)
: Partea I Poezie 2009-11-25 (1254 afişări)
Atelier
Marea (1995)
: Partea I Poezie 2009-11-24 (1310 afişări)
Atelier
Valuri (1995)
: Partea I Poezie 2009-11-24 (1272 afişări)
Atelier
Am 16 ani (1995)
: Partea I Poezie 2009-11-24 (1405 afişări)
Atelier
Primăvară (1995)
: Partea I Poezie 2009-11-24 (1306 afişări)
Atelier
Picaturi (1994)
: Partea I Poezie 2009-11-24 (1357 afişări)
Atelier
Pagina: 1 |
|
Pagina: 1
raspuns pentru diana
Si daca nu e asa?
Pagina: 1
|
|
|
Biografie Ana Leibovici Hutanu
Biografia poeziei mele cuprinde anii 1994-1998, adică între 15 și 19 ani. ...După aceea am fost mult prea ocupată să-mi trăiesc viața, așa cum a fost ea până acum, cu bune și cu rele. De ce scot la lumină toate acestea la 30 de ani? Nu m-am gândit, poate pur și simplu le-a venit vremea sau mai degrabă pentru că cineva m-a învățat să nu-mi fie rușine de ceea ce am fost, fiindcă am devenit astfel un om mai bun. M-am reîntors la cuvintele simple. Vreau să mă scutur de mantia îmbâcsită a expresiilor savante - intelectualitatea nu stă în utilizarea câtor mai multe neologisme și în fluturarea superiorității în fața prostiei. Înainte de toate suntem oameni, avem cu toții momente memorabile de prostie, de naivitate, de neputință, când toată școala pe care am facut-o se reduce la un "ăăă..." paralizant. Vreau să îmi redescopăr umanitatea, cu toată stângăcia ei. Vreau să uit în aceste momente de meseria mea și de ochii celorlalți. Nu vă place, nu vă uitați. Mă mândresc cu faptul că sunt doar un om, și sper să nu uit asta.
Revenind la cele scrise aici, poeziile mele se grupează în trei părți. Astfel, prima parte a fost scrisă la 15-16 ani (1994-1995), când "dulcea amărăciune" este o profesiune de credință. E perioada iubirilor de care nu știe nimeni, iar lor le dedic ceea ce am scris.
În partea a doua, la 17-18 ani (1996-1997), loviturile cu capul (al nostru sau al altora) de pereți sunt o aventură indispensabilă. Alegând la întâmplare una dintre cele trei cărări care șerpuiesc în față, unii, din fericire, nimeresc în etapa următoare. Alții, din nefericirea lor și a noastră (care suportăm consecințele) bâjbâie pentru totdeauna prin ceața adolescenței târzii. Scrierile din această perioadă imediat următoare întoarcerii mele din America nu sunt dedicate nimănui. De această dată, muza mea m-a inspirat prin absență.
La 19 ani (1998), după ce floricelele și fluturașii din prima parte au murit intoxicați într-a doua, ei bine, partea a treia se prezintă ca un veteran de război cu un picior de lemn și cu un ochi bandajat, stând drept la raport, cu toate decorațiile în piept, și în piept, făcându-și dreptate, romantismul și cinismul, furia și indiferența.
Scrierile din această perioadă (1998) sunt dedicate prietenilor și ne-prietenilor mei, adică oamenilor care mi-au influențat creația artistică și i-au fost (plăcută sau neplăcută) inspirație. Marea majoritate a desenelor care-mi însoțesc scrierile (și pe care nu le pot prezenta aici din motive evidente) sunt rezultatul unor experiențe incalificabile, dar de neuitat.
Le pun acum pe tavă nu pentru că aș considera că poeziile mele ar avea vreo sclipire de geniu (deși partea a treia este, dacă nu genială, măcar șocant de personală și de bine scrisă). Le pun pe tavă pentru că vreau să îmi asum greșelile, naivitățile, neputințele, neștiința, orgoliile, frustrarea și mânia, tot ceea ce a zăcut în mine până să devin ceea ce sunt acum.
Consider că asumarea eu-lui de după ușă, a eu-lui bastard este un act cathartic, eliberator. Doar așa putem păși cu adevărat înainte, lăsând loc de bună ziua tuturor oamenilor care am fost.
|