agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-02-21 | |
Aflandu-se langa biserica Santa Maria degli Angeli, Francisc ii descrie fratelui Leon chipul adevaratei veselii:
“Iata, intorcandu-ma de la Perugia in miez de noapte, ajung aici pe o iarna noroioasa si atat de aspra, incat la poalele rasei se formasera turturi de gheata, care imi lovesc necontenit picioarele, facand sa sangereze ranile pe care le-au provocat. Iar eu, innoroiat, infrigurat si inghetat ajung la poarta, si dupa ce am strigat indelung, vine un frate si intreaba: “Cine esti?” Eu raspund: “Fratele Francisc”. Iar acela spune: “Du-te, nu este o ora potrivita de a primi pe cineva, nu vei intra”. Si in timp ce eu insist, celalalt raspunde: “Du-te, tu esti un amarat si un idiot, nu mai poti veni aici de acum inainte; noi, care si asa suntem multi, oricum nu avem nevoie de tine.” Iar eu, ramanand tot in fata portii, spun: “Pentru Dumnezeu, primeste-ma in noaptea aceasta”. Iar acela raspunde: “N-o voi face. Du-te la Cruciferi si cere-le sa te primeasca ei.” Ei bine, daca eu as fi avut rabdare si nu m-as fi tulburat, iti spun ca aceasta este adevarata bucurie si adevarata virtute si mantuirea sufletului”
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate