se auzeau tropaituri si soapte, clopotei si "ho-ho-ho"-uri, apareau caciuli rosii cu mot alb si barbosi artificiali prin diverse locuri, era clar, iar vine craciunul, cea mai plictisitoare perioada a anului pentru mine, asaltul religiei comerciale aupra poporului se-nteteste, iar voi iesi traumatizat din iarna, nu-mi ajungea frigul, nu vreau colinde!, nu vreau sa ma abuzez iar alimentar la
insistentele fumeilor din familie, nu vreau sa-mi atac ficatul cu alcoale cum ma-ndeamna nu nimeni, vreau sa dorm, vreau sa citesc, vreau sa iubesc, vreau sa ma simt bine, nu vreau acasa, nu vreau craciun!

[.. se rupe filmul...subiectul adoarme...zgomotele se intetesc, dar el rezista eroic in fuga de obiceiurile si placerile altora...de ce nu-l lasa lumea in pace? de ce-si baga cu forta prostiile lor in viata lui?]

sunt intr-un pat pe care parca-l recunosc. vad si altele-n jur. masa, scaune, carti, hartii, calculator, alte carti,... iar camin studentesc??.. visez sau sunt treaz? conteaza? e prea curatenie si ordine, sunt jucarii de plus pe paturile din jur, iar masa e curata, sigur e de fete...uite si o fata draguta, sigur o stiu de undeva, cred ca visez pentru ca am senzatia ca ne cautam de milenii,
desi nu o cunosc...nu vreau clisee, dar cum altfel sa-mi descriu sentimentul? as vrea sa-i vorbesc, s-o intreb ce-i cu mine, ce caut aici, cum de m-a gasit, daca e reala sau visez, dar nu pot scoate nici un sunet...

ea-si duce degetul la buze, dar nici nu stiu daca e pentru mine sau nu gestul, trece spre calculator si pune ceva muzica simfonica, revine in fata mea, are lacrimi in ochi, daca nu-i pot vorbi macar s-o ating.. incerc sa i le sterg, dar degetele mele intra in ea, iar lacrimile-i raman afara, sau poate ca ea trece prin degetele mele? e trista, se apropie de calculator si-si deschide iar inbox-ul, nici un mesaj, celularul zace mut langa tastatura, ea plange...

[.. zambeste, oare ce-o fi visand? de ce n-am acces si la gandurile lui? pare ca spune ceva, dar nu inteleg, nu reusesc sa-i deslusesc soaptele]

incerc sa-i spun ceva, dar nu ma aud nici eu.. nu stiu ce sa-i fi spus, dar trebuie sa-i vorbesc...iese din camera, o urmez.. pe coridor e frig.. merge spre o chiuveta, dar apa se pare ca e rece din orice teava ar curge.. incearca sa-si zambeasca in oglinda, isi priveste parul si si-l strange
altfel.. e draguta chiar si cu pletele inchistate intr-un coc de-a dreptul sovietic.. i-as spune-o.. ma bucur ca nu poate face dus.. nu m-as fi putut abtine s-o admir si as vrea s-o vad doar cand mi s-ar oferi ea.. imi promit sa-mi inchid ochii cand se va schimba.. ma crede cineva? eu as vrea sa ma cred.. isi ia o haina de iarna si se-ncalta.. ies cu ea.. chiar as vrea sa iesim impreuna, dar ea
oare vrea? daca apare cel asteptat cu un semn? dar daca el nu exista? poate ca am o sansa, dar de ce nu ma vede si nu ma simte? .. treptele si coridoarele sunt pustii, trecem si pe langa portarul semi-adormit, pe usa de la intrare este un anunt agramat din care intelege[m] ca la conductele cu apa calda se lucreaza pana maine..

[.. are un spasm si se acopera cu patura, desi e cald, desi e transpirat.. se ghemuieste sub ea.. pare agitat.. ce-o fi-n mintea lui?]

mi s-a amintit brusc si fioros ca-i iarna cand a deschis usa.. ma tin totusi dupa ea, cred ca nici ea nu stie incotro merge.. de-ar fi nins as fi spalat-o pe fata cu zapada.. ar fi fost o chestie.. [m]i-ar fi placut.. se-ntoarce brusc si-o ia-nspre camin.. da, e un camin studentesc chiar din orasul studentiei mele.. am murit si m-am intors in timp? ce-o fi cu mine? mor de frig si ma gandesc la zapezi si povesti pentru mulder&scully?.. corectez: am murit de frig, acum sunt intr-o perioada
post-vitala, chiar de n-o fi existand asa ceva.. deci mai am chef de glume, n-am murit, nici macar de frig.. o prind de mana si incerc sa ma coordonez cu ea, daca tot am iesit impreuna.. caminul e inchis, portarul o fi dormind, ea apasa soneria, bate-n geamul pe care vad si un anunt legat de vacanta si ora dupa care intrarea e interzisa, cum e si a celor necazati.. europa, venim! secolul douasunu' scrie pe ziarele de ieri.. cum de nu-mi aude dintii clantanind? m-as baga sub haina ei, sigur e bine acolo.. ce ma leaga oare de fata asta? imi place, bun, dar e mai mult, mult mai mult,
mult mai prea mult ca sa-ndur fara sa pricep.. inghet alaturi de ea.. credeam amandoi ca s-au schimbat mai multe in ultimii 15 ani.. am ajuns sa fac afirmatii si-n numele ei.. apare in sfarsit portarul si intram, de fapt eu era sa raman pe-afara ca vantul impingea usa cu putere, iar eu
chiar daca nu sunt vazut sau simtit tot nu pot trece prin pereti sau usi..

[.. cum poate dormi cand peste tot se aud colinde si zgomote? iar a gemut.. as vrea sa stiu ce viseaza..]

revenim in camera, ea se arunca asupra calculatorului care ii poate oferi doar ceva muzica ambientala, nu si mesajele asteptate.. se aseaza pe pat si incepe sa planga.. nu reusesc nici acum sa-i sterg lacrimile.. o sarut pe obraz, dar nu reactioneaza nicicum.. ia o carte si incearca
sa citeasca, dar peste doua minute o pune la loc.. schimba muzica, pune cargo, se intoarce spre pat, mi se aseaza in brate si-mi sopteste ca se bucura c-am venit.. nu inteleg nimic si nici n-am timp sa caut s-o fac.. simteam ca e ceva cu ea, ceva ce o lega de mine..

[.. unde a disparut?.. ]