Se întâmplã rar
îmi croiesc palmele din oasele
frunzelor de viþã de vie
cred cã le-aº putea pironi de fereastrã din când în când
doar ca sã-þi înverzeascã privirea
doar cât sã înnodãm borduri fãrã trecãtori
din braþele noastre
pe aici doar aºteptãrile se mai îmbrãþiºeazã apoi trec cu
tãlpile goale prin ochiuri de cer
iar eu aº putea clãdi un întreg mapamond dintr-un ultim bulgãre de mândrie
un strigãt
o haltã numai pentru pescãruºii apelor noastre
un crater amuþit
Chemãrile noastre au cele mai multe gheare
frânte
un fel de igliþe tocite tot însãilând ferestre
mi-e teamã cã nu e îndeajuns
în apus se vede cel mai bine
suntem un cuib de rândunici pe timp de rãzboi
în orice moment trântesc în mine neliniºti cã
poate fi ultima datã când pot
clãdi un întreg mapamond dintr-un bulgãre de mândrie
un strigãt
o haltã numai pentru pescãruºii apelor noastre
un crater amuþit
ºi dacã azi sunt o cãrãmidã din frunze
mai pe searã mã gândesc sã organizez un casting
eu nu mai pot continua aceastã viaþã
mâine am sã fiu filoxerã
în palmele-þi a frunze de viþã de vie

sculptând în bronz amintiri.


_______________________

http://www.youtube.com/watch?v=-z_vaYmhIuY