agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-11-03 | | Înscris în bibliotecă de Necula Florin Danut
Prefață
Se știe că cea mai însemnată însușire a poeziei moderne este sinceritatea. Poetul modern spune ce crede despre toți și despre toate. Nu se ascunde. Merge chiar atît de departe, încît reușește să se poată considera pe el însuși ca pe o a treia persoană. Dovadă dl. Geo Bogza, care în poezia „Esseu” se judecă singur: „Ce frumos era la piatra neamț Aerul tare ca vorbele într-un poem de geo bogza ...” Precum se vede aci, dl. Bogza are cuvinte de laudă pentru sine. Dar în poemul ce urmează se va putea vedea cum, ridicîndu-se deasupra propriei sale individualități, el se înfățișează imparțial și se arată la justa valoare. Se cuvine să apreciem acest gest de sinceritate și adevăr. Balada celor trei smintiți și a altor mulți pîrliți La balamucul din valea lungă unde e Director Temistocle Vergatoulos zis Haidarada zis Măsea Sunt trei smintiți. Cel dintîi a făcut cele mai teribile Blestemății Fără deosebire de vîrstă sau sex; S-a dat la coșciugul de lemn (ieftin) în care era Bătrîna lui străbunică moartă la nouăzeci și trei de ani Și s-a făcut vinovat de necrofilie. Cîte a mai făcut nici Nu se poate scrie. Al doilea nebun făcea actul cărnii numai cu obiecte Inanimate Și își băga sexul numai în găuri artificiale Fiindcă era bărbat puternic cu pulpele ca piatra și Sexul grozav, nici că se vede deseori Așa ceva; Nebunele se țineau după el: Lovi-te-ar damblaua nebunule, ai, dă-te și la noi cestelalte Trăzni-te-ar Cel de Sus din senin Că și noi avem nevoie Dar el le zicea: hai sictir, desfrînatelor, Cărați-vă Nu vreau să mă dau la voi, iaca ba, nu vreau Așa de pamplezir Și se dădea la ziduri unde făcuse găuri și la căldări și Trăia cu gălețile; Iar nebunelor să le vie rău și alta nu Și făceau spume la gură Alergînd prin gangurile întunecoase și umede Urlînd a pustiu. Pe al treilea țîcnit îl chema geo bogza Un om uscățiv înalt și negricios Despre acesta se spune că închipuise în nopți lungi de veghe Cele mai felurite poziții și spurcăciuni și se zicea meșter întru ale sexualității Numai că nu le practicase (se vede) niciodată Că îl turburau cele ce scrisese prin cărți El zicea că mai știe și altele și că descoperise și Mijlocul de a face actul cu el însuși, dar că nu vrea să-l spună Să nu-l afle burghezii capitaliști (să pleznească de curiozitate). Și nebunii – săracii, ei ce știu – îl ascultau și el le povestea Tot felul de brașoave și ei îl credeau uneori: Le spunea că de mic copil, din fașă, se masturba zilnic și-și mînca sperma cu Susan sau o făcea limonadă în zilele de vară, Că nu se hrănea decît cu hoituri de șobolani pederaști pasivi Sau cu muște sadice, violate în fragedă copilărie – Dar nici nebunii nu-l credeau mereu și îi ziceau Mai las-o Popescule. Dar ce e mai curios e că îl credeau burghezii distinși și se Înfiorau citindu-l și fiicele lor, domnișoarele cu pension, ziceau Oh! Și se prăpădeau cu firea și criticii îl lăudau. Mai ales Lucian boz, Îl asemuiau cu scriitorii francezi diabolici ziceau că e genial, grozav Credeau că poveștile lui sunt adevărate, Îl luau în serios, se cutremurau. Ei, aș, rahat cu perje, nu era el așa grozav Mai mult se lăuda din spirit comercial și copia de prin jurnale articole de senzație Și apoi scria cît mai aiurea ca să zică burghezii Vai ce demoniac-obsesional e, și cărțile i se vindeau (Altminteri nu era prost) și strînsese părăluțe frumoase Numai că, mic copil fiind, îl scăpase mă-sa din brațe odată Și căzuse în cap Și tocmai cînd să-și facă și el rostu’ ca omu’, căci îi mergeau afacerile bine, A ajuns (se vede de pe urma căzăturii lui celei vechi) la Balamucul unde sunt doi nebuni Și cu el unu: trei Sminitiți Bez mulți alți pîrliți. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate