dimineți de nea. înăuntru frig.
clinchetele înghesuite simplu în metrou
vacanța unor oameni care se pierd zilnic
fără a se prinde de mâini

“ mă gândesc la tine
aș vrea sa fii lipită de mine acum și să-ți ascult respirația…”

iarna cuvintele miros a portocale
eu miros a cafea
să vii înspre mine, să cumperi de pe stradă
o mână de șoapte ca și când ai dori să-mi vorbești

așa să mă atingi…așteptând liniștit pe o pagina albă
un soi de free zone din care ne furăm libertatea
și ne îmbrățișăm mulțumiți
nu câștigăm nimic decât o altă viață.