și dunga aceea pornea de dincolo
ce frumos mi-am spus privind cu jind la ea
doar că
mergea apoi înainte desenând munți
asta va fi mai atractiv am tras linie și am râs
numai uneori printre ei curgeau râuri
alteori duceam degetul la tâmplă apoi
aș putea desena acolo porți mari
ca două brațe rămase așteptând
vorbele lăsau goluri numai uneori
ceasuri de-a rândul țineam ochii strâns închiși
de teama răsăriturilor
și tăcerea cresta glasuri de pietre

numai uneori se mai auzea
un cântec