îmi amintesc de vremea
când îmi trimiteai un zâmbet și un sărut
îmi plăcea atât de mult
că probabil m-am contaminat
și acum zâmbesc și eu... dar amar
credeam că viața scrie prin noi un roman
mă tem că a ieșit doar o tragică telenovelă
credeam că suntem eroii principali
acum descopăr însă că mie mi-a fost hărăzit
să fiu doar cronicarul din umbră

încerc să mă obișnuiesc cu această postură
dacă aș fi acum lângă tine
ți-aș prinde bărbia între două degete
privind adânc în ochii tăi minunați
și mimând detașarea ți-aș spune
capul sus puștoaico primește-ți jucăria...
curând însă voi fi și eu o jucărie stricată
de care destinul s-a plictisit
boală grea mi-ai rămas în inimă
și acum umblu aiurea după floarea de leac
probabil caut iubirea de altădătă
știu că nu mai poți afla însă decât arareori
câte o trecătoare bucurie carnală
un biet răsfăț de o clipă ca să adormi ostenit
sperând că poate o sa să vină uitarea
mă trezesc mereu flămând de tine
unde s-a dus acel minunat ospăț al sufletului
deliciul trupesc pe care numai tu mi-l ofereai
nu mai e nimic din ispita dimineților
când te regăseam lângă mine
și hulpav mă înfruptam fără grija zilei de mâine

parcă am ajuns în situația drogatului
mistuit de o poftă ce nu mi-o mai pot satisface
un fel de sevraj sentimental în care disperarea
se împletește cu greața și neputința
într-un melanj devastator
exersarea abstinenței îmi induce un anume confort
dar oare nu va apărea frica de a mai încerca
inconștientul meu știe că ce caut nu mai găsesc
rațiunea mă avertizează că aș putea eșua din nou…

orice nouă experiență trupească
ar deveni în final o evadare ratată
iubirea e cu totul și cu totul altceva
o stare de nedescris
pe care poți doar să o trăiești spiritual
mulți sau toți credem că iubim
dar foarte puțini au parte de acest dar
numai iubirea te poartă în paradis
e sublimul orgasm al sufletului
când te contaminează nu te mai vindeci
pentru că este incurabilă
nu poți iubi decât o singură dată
iubirea este unică
ea există de la sine și în sine pentru cel ales
îți domină latențele abisale
nu are nevoie de jurăminte
pentru a fi credibilă și întărită

între plăcerea carnală și iubire e distanța
dintre bucuria spontană superficială trecătoare
și fericirea stării de extaz
pe prima o “consumi” toată dintr-odată
și pe moment îți induce sațietatea
uneori greața
iubirea ți se insinuiază perfid în suflet
și de acolo îți acaparează mintea
îți anesteziază ori fortifică voința
habar nu ai când ești cuprins de ea
simți doar că ai devenit alt om
viața e alfel decât înainte
și ai o poftă nebună să o trăiești
nu sexual ci erotic și eretic
pentru că ai făcut saltul în lumea magiei
cine nu a iubit are mereu o șansă de a iubi
iubirea e ca vaccinul
cel care s-a bucurat de grațiile ei devine imun
nu mai are dreptul la o altă încercare

iubirea te face liber pentru că îți oferă tot
nu mai ai nevoie de nimic
fără ea ești dependent
de toate nimicurile și păcatele pământene
prin iubire te eliberezi de profan
te sacralizezi înălțându-te în împărăția eternului
devi cetățean în țara sublimului
unde fericirea îți este pernă iar minunile așternut

dar vremea se petrece
la fel ca și momentul meu de meditație
arunc o privire în oglindă
uite mi-a mai apărut un rid care ieri nu era
știu că mâine va mai fi unul
și poimâine copii mei vor fi la casele lor
iar libertatea asta a mea de spirit
doar o cumplită și insuportabilă singurătate
zadarnic am să doresc să întorc timpul
ca să încerc să o iau de la capăt și altfel
voi regreta toate câte le-am avut împreună
dar mai ales pe cele ce nu le-am putut avea
cel mai tragic e că eu știu
că din tortul tău de mireasă
care rămâne infinitul tort al iubirii
noi am gustat doar o firimitură
restul ne-a fost furat
și încă nu am aflat cine e hoțul
încerc să mă consolez că prin tine
am cunoscut iubirea dar atat
nu am mai avut timp să mă împerechez
și să fac amor cu ea
prin tine iubirea doar mi-a făcut cu ochiul
și m-a rănit de moarte când ai plecat
de aceea nu mai pot decât să încerc
să-mi aflu floarea de leac
știu că nu există leacuri miraculoase
ci doar leacuri care alină
continuu să o caut e posibil să o găsesc
dar nu știu dacă o să-mi ușureze trecerea
prin restul ăsta de viață pământeană
nicio femeie nu va mai fi ca tine
pentru că doar tu ai fost Iubirea
toate seamănă între ele
sunt o apă și-un pământ
tu ai fost unică... iubirea mea
niciuna nu are blândețea ochilor tăi
niciuna nu are candoarea ta de copilă
niciuna nu are nebunia ta