agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-06-26 | |
Îmi place Cărtărescu pentru lipsa de măsură și de realism, exact lucrurile care i se pot imputa, la o adică. Îmi place și extazul dureros din Orbitor care te poartă mereu dincolo de o descriere ca un val care împroașcă mereu mai departe de lume fără a se putea desprinde de ea. Există o fascinație gnostică care poate fi urmărită încă din Levantul, o fascinație a luptei între alb și negru dar și o fascinație a imaginilor care acoperă această lume cu arabescuri infinite. Orbitor se opune vieții obișnuite pe care o sufocă cu o bogăție de detalii fantaste și înfoiate ca o vată pe băț.
Cred că ar merita analizat mai pe larg specificul zodiacal al scriiturii lui Cărtărescu. Este evidentă setea de a învăța lucruri noi în permanență și posibilitatea de a se risipi în mai multe direcții pe care le poate susține cu usurință. Dar fanteziile sale, au ele și un caracter profetic ? 1. Numele lui Mircea Cărtărescu a fost des pomenit în relație cu Traian Băsescu. Atât de des că președintele a declarat, într-un final, că a început Levantul, că deci a citit ceva din opera susținătorului său (dintr-o vreme). Dacă ar fi fost așa (mă cam îndoiesc) președintelui nu putea să-i scape figura piratului Iaurta care, deși este lipsit de un ochi și de omenie, ajunge domn în Valachia (undeva la sfârșitul epopeii). Levantul a fost terminat in jurul anului 1991. 2. În ultimul act din Orbitor autorul pune în scenă o revoluție a statuilor din București. Acestea se duc, cu mic cu mare, spre Casa Poporului. Din mulțimea de statui eu am cunoștință doar de patru care au stat câteva luni bune la poarta clădirii de mai sus. Dar cine știe ce ne rezervă viitorul ? 3. O altă viziune interesantă este viziunea profetului Ezechiel care apare ca piatra de boltă a romanului Orbitor. Autorul asociază viziunea aceasta cu tehnica și cu extratereștrii. În schimb călătorii care au fost la râul Chebar (locul viziunii) spun că, în anumite condiții, apusul creează pe apele râului o grandioasă iluzie optică, un joc de lumini care ar fi mai aproape de numele și de preocupările romanului Orbitor. În cele ce urmează prezint mărturia lui M. E. Hume-Griffith (din cartea Behind the Veil in Persia and Turkish Arabia, disponibilă pe gutenberg.org): "Trecusem printr-o întindere pustie și aridă de deșert în ziua aceea și ne bucuram de faptul că locul unde ne-am instalat tabăra peste noapte era pe malul unui râu - râul Chebar. Numai aceia care au mers zile în șir printr-un teren arid poate să-și dea seama de bucuria pe care o ai când vezi un râu. Am resimțit o parte din bucuria aceea în seara în care am văzut, pentru prima dată în ultimele două sau trei zile, apă. Ne-am stabilit tabăra cât mai aproape cu putință de râu și, stând în ușa cortului, ne-am pregătit să ne bucurăm de frumusețea din fața noastră. Privind în sus am văzut în fața mea o priveliște măreață. Mi-am chemat soțul repede și am stat împreună și am privit această minunată viziune. Soarele se scufunda ca o minge de foc în spatele râului când, deodată, din centrul său au luat naștere niște minunate lumini prismatice. Acestea au luat încet încet forma unei roți uriașe cu fiecare spiță de altă culoare topindu-se pe nesimțite în cealaltă ca într-un curcubeu. În interiorul acestei "roți" era o alta, mai mică, compusă din aceleași nuanțe prismatice. Cercul exterior al fiecărei răți era format dintr-o bandă de lumină albă strălucitoare. Deasupra cestor roți era o formă vizionară care semăna cu începutul unei alte roți, dar era prea indistinctă pentru mine pentru a putea spune ce formă are. Pe fiecare latură a acestor roți era o aripă mare, care părea să depășească roțile în strălucire, și ele de lumină strălucitoare. Ansamblul forma o priveliște minunată de neuitat și am simțit cu adevărat că aceasta era o viziune venită de la Dumnezeu. [...] Forma acestor roți este aproape identică cu emblema pe care babilonienii au adoptat-o pentru a reprezenta Divinitatea. De la o persoană autorizată am aflat, de asemenea, că, după toate probabilitățile, o viziune asemănătoare a stat la originea heruvimilor. Un expert în acest subiect consideră că ansamblul "viziunii" este cauzat de condițiile atmosferice, soarele acționând asupra particulelor de apă înghețată din aer și formând astfel culorile prismatice." |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate