aparent toate-s la locul lor
ochi în orbite gura sub nas gâtul sub barbă
s.a.m.d. până la talpă omul- femeie bărbat
ca-ntotdeauna
familii cătune sate comune orașe județe
regiuni țări continente pământul- tort
ce nu se mai vede de-atâtea cireșe
aparent toate-s la locul lor și-ar trebui să dau
pe de lături de fericire că-n licărul vieții
a fost să fie să fiu și eu o cireașă dar
locurile locurile nu mai sunt la locu lor...
a fost 1 Mai doamne cât amar de cireșe
fără de sâmbur confiate majoritatea-nghețate
ceață pe creier nu marea ci bere
nu întrebări pentru mâine ci lălăieli
nu flamuri ci buci fluturând
manele și fum de grătare e-o fală potopul
de mici și orbi nu-și dau seama că noi
suntem micii sfârâind pe grătarul
lacomei oculte mondiale.............

din perspectiva melcului întreb de ce diabolic
îți place să mă strivești sub tălpile tale
din perspectiva pădurii te-ntreb de ce mă
ucizi când eu îți purific aerul fără de care tu mori
ca aer te-ntreb de ce mă împuți
ca apă când și tu ești apă de ce mă tot spurci
ca pământ de ce mă calci nesimțit că nu sunt
al tău ci pământ tu fiind ești al meu și o știi
cireașo că-n brațele mele vei putrezi........

e 2 Mai și-ar trebui dar hai Ioane-n grădină
i-au năpădit buruienile pământul ca ție gândul...