Cufundat în jilțul său de piele de căprioară domnul Panait Baronescu studia îngândurat conținutul îngrijorător al hârtiilor pe care secretara sa, doamna Protopopescu, i le pusese, alături de cafeluță, pe biroul de mahon al primăriei imediat ce terminaseră, tot pe susnumitul birou, cealaltă parte a programului matinal uzual între un primar plin de vână și o tânără divorțată aflată în plină regăsire și ascensiune profesională.
Aflat la numai al cincilea mandat de primar al Hurlubeștiului, domnul Baronescu simțea că epoca marilor realizări edilitare, despre care detractorii vorbeau atât de urât pe la colțuri, era de fapt localizată în viitor, ca de altfel toate realizările de până acum ale puternicului partid Socialist Liberal cu Tentă Creștină și Democratic la Greu din care făcea parte.
Din ce în ce mai îngrijorat, omul politic întorcea din ce în ce mai nervos foile raportului, întrerupându-se de la lectură numai o clipă și numai pentru a returna dintre acestea, cu cavalerism, Protopopeascăi chiloțeii infimi de danteluță.
- Nu pot să cred, Camy, nu pot să cred ... murmură el în final atunci când, pe ultima pagină a sondajului de opinie, pentru prima oară în peste 20 de ani de domnie, numele său apărea pe poziția a doua, sub cel al lui George Botez, contracandidatul așa zis Național Progresist al Consumatorilor, în fapt cârciumarul cu aere și veleitarism care, hodoronc tronc, se hotărâse, la cererea clienților săi, să candideze.
- Da, am văzut și eu, Bursucel, oftă femeia. Cine ar fi crezut că un om atât de demagog, fără platformă și amplitudine, nemaivorbind lipsit de dumnezeu ar putea avea succes într-o comună scăldată, de atâția ani, în strălucirea și viziunea cârmuirii tale și a PSLTCDG ?
- Vezi, de asta vorbeau mai marii noștri de la partid, însuși domnul Pontovan, despre necesitatea evitării pe cât posibil, a contracandidaților, mai ales de când cu sistemul uninominal... Mare om politic, Viorel al nostru, mare om ...
- Ce mă miră, observă femeia, este că din studiul aspectelor geografice ale sondajului, pare că pierdem masiv peste gârlă și în vale, exact locurile unde ne-am fi așteptat, de când s-a închis școala de acolo, să avem câteva zeci de ani de calm electoral.
- Știu, observă cu tristețe primarul. Oameni pervertiți de agitația demagogică a lui ”Botezătoru’”, răbufni el folosind, ca de obicei, porecla cărciumarului... Ce cred ei, că dacă îl aleg pe bețivan o să le facă ăla pod? A făcut cineva pod în zona asta în ultimii 30 de ani? mai șuieră retoric primarul
- Nemaivorbind că trecutul prin vad le face bine și la igienă, mama lor de nespălați, mai observă și Camelia. Totuși cred că ar trebui să faci ceva repede acolo. Ceva de substanță.
- Mai de substanță decât ”Bunica”, ”Boromir”, bricheta cu mandea și pixul cu Pontovan nu știu ce pot face... Că sunt doar alegeri locale.
- Am eu o idee, Bursucel
- Zi, păsărică
- Știi că de când am ocupat postul aici, datorită particularităților activității la primărie, este nevoie să mă spovedesc cu regularitate. Practic zi de zi ar trebui să mă duc, animal cu duracell ce ești.
- Păi mai lasă până vineri, să faci sumă rotundă
- Așa și voiam, deși știi că de fiecare dată când ai chef să bagi spurcatul la strâmtoare, popa taxează dublu, nemaivorbind de mătăniile în plus. Oricum ziceam să mă duc acum la părinte, mă și spovedesc și îl și rog să ne ajute. Că nici el nu are la suflet pe ”Botezător” și adunătura lui de blestemați, mai ales de când au pictat bețivii sigla PNPC pe peretele bisericii.
- Adevărul este că vorbele lui Sesenie Boboca înseamnă imens pentru segmentul cu adevărat deștept și discriminativ al electoratului. Doar că știi că relația mea cu el s-a blocat un pic de când a trebuit să băgăm educația sexuală la școală, de parcă a fost ideea mea. De parcă aș fi făcut vreodată ceva de capul meu în comună.
- Da, părintele înțelege uneori un pic mai greu cum e chestia asta cu Uniunea. El este un sfânt atoatevăzător și nu un om politic modern și integrat în UE ca tine, Bursucel.
- S-a mai enervat și atunci cu parada gay ....
- E, acolo ai avut și tu un pic de vină. Că n-ai citit depeșa în întregime.
Amintirea acelei zile nefaste de luna trecută îi însufleți o clipă pe amândoi.
În costumele de piele și cu șepcile pe cap cei doi polițai locali Marinică și Costel arătaseră destul de caraghios, în marșul la care primarul îi invitase, de ziua homosexualilor. Cei doi polițai cârtiseră la început, sub pretextul destul de subțire că nu sunt poponari, dar în poliția română ordinul este ordin și cei doi au trebuit să străbată, fardați și cu poșetuțe, ulița mare, spre uimirea și hazul electoratului consumator, mânia rece, stuchiturile și cruceala electoratului de stânga.
Sesenie Boboca tunase și fulgerase de la înălțimea amvonului despre drumul greșit pe care o luase societatea milenar civilizată a României, fosta Dacie protoortodoxă, a Moldovei și Vasluiului în mod particular dacă, ziua în amiaza mare, într-o comună cu rădăcini și tradiții creștinești de dat și la alții, se organizează Parada gay.
De-abia a doua zi s-a dumirit toată lumea și într-un final și primarul, că telegrama nu cerea explicit să se organizeze parada cât cerea ca aceasta să nu fie împiedicată în vreun fel, incident care de altfel a și dus la angajarea Protopopeascăi, mult mai versatilă cu literele și mai atentă când era vorba de citit decât marele om politic.
- Mda, cred că s-ar putea să ajute, conchise primarul într-un sfârșit.


Părintele își nota în blocnotes ca de obicei cu atenție detaliile păcatelor Protopopeascăi; acuratețea era o latură importantă a sfintei sale activități și își aducea aminte și acum despre exemplele de misreprezentare ale păcatului despre care vorbeau la seminar cucernicii învățați, erori grave ce nu au ce căuta în lucrarea unui duhovnic adevărat mai mult decât răsuflătorile în tavanul unui submarin atomic.
În plus Sesenie Boboca avusese mereu talent la desenat astfel că, atunci când păcătoasa termină de relatat, cucernicul umpluse câteva pagini. Era evident și pentru el și pentru păcătoasă că o astfel de flexibilitate trupească va necesita un canon pe măsură și că numai un număr suficient de mare de mătănii executate fără încălzire ar putea în timp genera acea febră musculară indispensabilă reducerii apetenței pentru genul acesta de păcat.
Părintele număra bancnotele atunci când Protopopeasca abordă cu acesta problema politică
- Și, părinte, acum că am terminat cu micile mele păcate, aș mai vrea să vorbesc ceva cu domnia voastră .... despre alegeri
Sesenie Boboca se întunecă la față și, cu vocea gravă a omului atins în cele mai neprihănite adâncimi ale ființei îi replică
- Fiica mea, cum se poate să spui una ca asta? Știi că noi, Sfânta Biserică, nu avem voie să ne amestecăm în chestii politice ... Că dumnezeu iubește și îndrumă pe toți, chiar dacă unii nu îl aud și organizează marșuri de sodomiți prin fața catedralei lui și alții își lipesc afișele pe pereții proaspăt văruiți ai casei lui. Ce să facă săracul? Că dacă nu ar fi așa răbdător ar da cu trăsnete și în stânga și în dreapta și nu i-ar aștepta iubitor cu judecata de apoi și flăcările iadului
- Știu părinte, știu, dar Panait nu știe și nu înțelege la fel de bine toate acestea.
- Panait ar face bine să treacă și el la spovedanie. Că din păcatele alea de care tocmai mi-ai vorbit mai mult de jumate, dacă le-am înțeles bine, au fost cu el și, chiar dacă la bărbați Isus este ceva mai iertător când e vorba de preacurvie, fie numai ca să mai ajungă măcar câte unul pe generație în rai, ceva ceva tot a strâns și el...
- Vine, negreșit vine, preasfinte, chiar zicea și el. Dar uite că este îngrijorat cu campania asta electorală, că bețivul ăla de Botezător este favorit și știi și domnia ta ce hram poartă toată adunătura lui de nespălați, bețivi și pușlamale care se feresc de biserică ca broaștele de bucătarii francezi.
- Știu, fiica mea, dar al tău crezi că este mai breaz? După ce a înfruntat sfânta biserică și a adus fătuța aia de la Iași să împuie capul copiilor nevinovați despre sex și educație sexuală de se zvărcolesc și urlă de oroare morții noștri în morminte noapte și eu nu pot închide un ochi ? După ce i-a lăsat pe sodomiții ăia doi, care o fac pe polițaii, să umble ziua în amiaza mare prin buricul târgului de parcă la noi în comună este Gomora reloaded?
- Părinte, aia cu marșul a fost o neînțelegere... Ți-am explicat că Panait are probleme cu unele litere mai ușor de confundat și că de la al doilea aliniat de obicei obosește... A crezut și el că trebuie să organizăm marșul ăla, i-a părut și lui rău, mai ales că pe Costel l-a lăsat după aia și nevasta. Zic totuși slavă domnului că am apucat să citesc înaintea lui circulara aia despre exercițiul de stingere al incendiului, părinte.
- Nu că nu îmi dau seama fiica mea. Că și eu primesc fel de fel de circulare de la superiori. La cine să apeleze preafericiții când au și ei nevoie de vreun sobor de 20-30 de preoți cu experiență pentru fel de fel de evenimente ecleziale, sfințiri de sedii, binecuvântări de palate sau știu eu ce nuntă de persoane cu dare de mână, dacă nu la noi, luptătorii de zi de zi cu păcatul? Dar una este să servești patria sub îndrumarea și lumina lui dumnezeu și alta este să transformi Hurlubeștiul nostru strămoșesc în Sodoma, cu peronul pe dreapta...
- Oricum Panait înțelege și acceptă toate acestea părinte. De asta îți și transmite prin mine să preiei de mâine domnia ta orele de educație sexuală de la școală că și el s-a săturat să o plătească pe fătuca aia de la oraș
- Păi am auzit că era voluntară....
- Nu mai este de ieri. Și bineînțeles că pentru activitatea domniei tale veți primi și un mic stimulent... pentru săraci.
- Și cu fenomenul homosexualității cum rămâne
- Păi i-am dat afară de la primărie pe cei doi exhibiționiști și rămâne ca domnia ta să organizeze, când dorește, o prelegere pe tema asta în sala de conferințe a primăriei. Sau la școală, că și ăia mici trebuie învățați. Numai să iasă Baronescu primar, că dacă vine ăla am auzit că o să tragă Hustler la cablu pentru ora de educație sexuală și o să declare homosexualitatea obligatorie în aparatul de stat al comunei... cel puțin eu așa am înțeles sloganul lui, ”Îi fut în cur pe toți”.


De când fuseseră introduse în programă, orele de educație sexuală se transformaseră într-un adevărat blockbuster al școlii generale din localitate. În fiecare vineri la ora zece micuța clasă era arhiplină atât de cei zece copii care își cizelau studiile în această renumită unitate de învățământ cât și de profesorii, îngrijitorii, învățătorii și trecătorii din zonă, captivați atât de subiect cât și de ținutele adecvate acestuia pe care Alina, tânăra studentă în psihologie, le purta.
Având în vedere proximitatea între școală și cârciuma ”La Spiridușul bețivan” în zilele acestea de campanie electorală neîntreruptă practic tot activul partidului consumatorilor se muta la acea oră în clasă, permițând ca în acest răstimp de educare personală să se organizeze schimbarea butoaielor și compensarea cu apă de izvor a nivelului nepermis de accizare din zilele acelea ale băuturii.
Corul de fluierături admirative și bocăneli începuse, ca și curgerea balelor câinelui lui Pavlov, cu câteva minute înainte ca ușa clasei să se crape, permițând staturii impresionante și luminoase a lui Sesenie Boboca să intre în clasă.
Ca prin farmec o liniște înghețată cuprinse adunarea în timp ce, cu îndrăzneala unui misionar rătăcit într-un sat de canibali, fără altă apărare decât un crucifix și un gust ațos, părintele se așeză la catedră, îndepărtând cu un dos de palmă cele două machete de gen diferit ce tronau pe aceasta.
Cu vocea răsunătoare, încă de la primele fraze, cucernicul informă audiența că subiectul prelegerii actuale, al cărui titlu ”Masturbația la femeie - noutăți” era vizibil pe tabla din spatele învățatului, fusese în mod deprimant și complet modificat.
În locul acesteia disertația abordă fenomenul masturbației dintr-o perspectivă nouă, accentuându-se încă de la primele fraze că, indiferent de termenii folosiți (”cojirea barabulei”, ”dezpănușarea” sau ”bătucirea știuletelui”) practica respectivă era atât de neplăcută celui de sus că practic se poate conta pe o criză de nervi din partea acestuia, mai ales dacă neobrăzatul s-ar mai și apuca să bată la porțile raiului după aceea. Dar că oricât de rău ar fi pentru un bărbat să se atingă de parascovenie în loc să își întărească trupul și voința prin postit și prin rugăciune, pentru o femeie păcatul este încă și mai de neiertat, mai ales sunt implicați morcovi, păstârnac și alte leguminoase mari, creaturi nevinovate și iubite de cel de sus chiar și în perioadele de post.
Trecând în revistă cunoscutele riscuri medicale ale procedurii, chelire, atrofierea și subțierea parascoveniei și slăbirea vederii, preotul își aranjă ochelarii pe nas și citi câteva rugăciuni de folos în izgonirea demonului masturbației, acest diavol nevăzut care momește atât de mulți copii nevinovați.
Disertația continua cu același patos și competență și de-abia târziu, când ultimul auditor se trezi și plecă, părintele termină semnificativa alocuțiune, anunțând că subiectul cursului de data viitoare se va axa pe cea mai sigură și răsplătitoare modalitate de contracepție pe care dumnezeu a creat-o, special pentru om, abstinența.


Ambianța sărbătorească, ce caracteriza de altfel procesele electorale din Hurlubești, fusese regăsită acum când, pe lângă coagularea forțelor binelui, democratice, socialiste și liberale strânse în jurul primarului Baronescu alăturarea forței spirituale de invidiat a părintelui Boboca părea, conform ultimelor sondaje, să fi înclinat decisiv balanța spre continuitate.
Este adevărat că o parte din operatorii sondajului se plânseseră că, mai ales prin zona cârciumii și dincolo de pârâu fuseseră tratați destul de abrupt de intervievați, fără a fi nevoie însă decât de câteva copci și mai mult la cei ipohondri.
Puternicul și luminosul mesaj al părintelui Boboca își făcuse într-un final loc spre inima alegătorului cu frică de dumnezeu, capabil a înțelege cu vivacitate riscurile pe care un primar satanist le-ar fi impus comunei, mai ales în situații de apocalipsă.
Supraveghind personal, ca la orice votare de altfel, sosirea buletinelor de vot, atât a celor obișnuite cât și a celor preștampilate, primarul simțea că, la fel ca la generalele de anul trecut, prezența va fi din nou pe undeva aproape de acel 150% care făcuse atâta faimă localității și atâta invidie din partea colegilor baroni din ținut.
Un singur detaliu mai lipsea acestor pregătiri și inima i se umplu de ușurare când BMWul părintelui se opri în curtea școlii și preacucernicul, cu punctualitatea lui obișnuită, coborî din mașină, fiind salutat cu căldură și pupături de mână.
Transportul Kitului special de alegeri ortodox din portbagaj întrebuință relativ pe cei doi angajați ai primăriei, dar lucrurile trebuiau făcute cu bună rânduire, așa cum erau făcute de mii de ani. Nu era o zi potrivită nici pentru economie de tămâie, nici pentru lumânări de mâna a doua și, pentru binecuvântarea urnelor preasfântul alesese să folosească aghiasmă dublu sfințită, practic cel mai plin de har fluid ce exista pe pământ în epoca respectivă de lipsă de credință.
Când pe seară epuizat părintele părăsi locația în urmă rămase un fior de încredere și de miracol dumnezeiesc. Îmbibate de agheasmă buletinele de vot erau fie întinse la uscat, fie așezate cu grijă în urne și în izul de tămâie rămas exista certitudinea că adevărul și lumina vor învinge a doua zi în ceea ce părea a fi, conform expresiei preacucernicului, ”reînvierea morală a localității, prin realegerea lui Baronescu”