agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2467 .



Poveste, despre începuturi…
personale [ ]
Poveste pentru copii (așa am visat, așa am scris)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [ika ]

2017-02-10  |     | 



A fost o dată, ca niciodată, a fost în vremuri îndepărtate o mare prietenie între Celesteni și pământeni.
Celestenii erau băștinașii universului, făpturi frumoase, înalte, inteligente și foarte înțelepte. Tot ce făceau ei sau pe unde colindau universul cu navele lor spațiale voiau să instaleze pacea, armonia și înțelepciunea între toate ființele mai mult sau mai puțin evoluate din univers. Celestenii erau mesagerii Creatorului Divin, cu sarcini și scopuri bine definite.
Așa se face, că într-una din călătoriile lor pe cărările universului au descoperit și lăcașul pământenilor instalat pe o mică bilă de pământ (numit Terra) comparativ cu uriașele planete și stele din univers, care le-a plăcut foarte mult Celestenilor. Aici, pe Terra, Celestenii au găsit tot ce își poate dori o făptură vie, pentru a trăi în pace și armonie cu tot ce o înconjoară, adică natura și miracolele ei. Pentru Celesteni pământul era o mică grădină a Raiului universal, comparativ cu multe alte asemenea locuri.
Pe acest tărâm minunat, care plutește de mii de ani pe brațele universului înconjurat de mai multe planete și încălzit de o mică stea galbenă numită Soare, Celestenii au găsit munți înalți și împăduriți de copaci, stânci golașe, dealuri, văi și câmpii minunate, râuri și oceane cu apă cristalină în care se vedea la începuturile lumii totul până în adâncuri, dar au întâlnit și câteva specii de viețuitoare ciudate care mișunau prin aceste locuri. Pe acest tărâm de basm, Celestenii au întâlnit și oameni cu chipuri frumoase, mai mici de statură decât ei și chiar asemănători cu musafirii la înfățișare, dar mai puțin evoluați, ca la începutul fiecărui lucru nefinisat. Probabil Creatorul universului s-a grăbit, să populeze și alte lumi și i-au lăsat pe pământeni să evolueze singuri în timp, adică să-și șlefuiască caracterul și comportamentul necesar unei vieți frumoase, ca să înțeleagă ce norocoși sunt, că trăiesc pe acest minunat bulgăre de pământ roditor.
Pământ încălzit ziua de Soare, fără de care viața ar fi imposibilă, iar noaptea luminat de ochiul viu al Lunii, muza artiștilor din toate timpurile, dar și de stele, florile de foc ale nopților întunecate, pe care creatorul le-a presărat pe cerul universului cu multă dărnicie și imaginație pentru încântarea locuitorilor lui. Când Celestenii au coborât pe acest lăcaș de basm, i-au înfricoșat tare rău pe pământeni, care nu mai văzuse astfel de făpturi niciodată. Celestenii îmbrăcați în costume aurii și argintii în funcție de rangul care îl purtau, au coborât din carele lor de foc sau navele lor spațiale cu care călătoreau prin univers mai iute ca viteza luminii și întâlnindu-se față în față cu pământenii au încercat să le vorbească, dar și-au dat seama că nu e cu putință. Fiecare din ei comunicau diferit. Pământenii erau la începutul evoluției lor și aveau multe de învățat în timp, ca să poată înțelege scopurile Celestenilor.
Atunci Celestenii ființe răbdătoare și cu intenții din cele mai bune au încercat să le explice pământenilor prin semne desenate cine sunt ei, de unde vin, ce intenții au și așa s-au făcut cât de cât înțeleși de oameni, uimiți de ce li se întâmpla pe nepusă masă.
Celestenii din acel moment au venit des pe pământ, fiindcă erau încântați de locuitorii lui, aceste făpturi interesante și le-au adus pământenilor multe daruri celeste necesare bunăstării și înfrumusețării vieții și tărâmului lor. Astfel au adus semințe de toate felurile și le-a împrăștiat pe tot pământul. Semințe de plante hrănitoare, flori și arbori așa cum nu mai văzuse pământenii niciodată. Pentru că pe pământ nimic nu este întâmplător așa cum totul e folositor.
Musafirii nepoftiți au adus și pui de animăluțe perechi, care să crească și să se înmulțească pe pământ, pentru ca oamenii să se folosească de ele. Și astfel Celestenii i-au învățat pe oameni fel și fel de lucruri bune și necesare viețuirii. I-au învățat chiar și lucruri care să îi distreze în zilele de odihnă, cum ar fi muzica, apoi dansul care i-au încântat mult pe pământeni.
Doar se știe că muzica este limbajul universal al comunicării.
Celestenii i-au mai învățat pe oameni cum să împartă timpul în care trăiesc, lucru strict necesar vieții și învățăturilor ei. Pentru că timpul este dirijor în orchestra universului.
Astfel s-a creat o mare prietenie între Celesteni și pământeni care nu se mai săturau învățând și ascultând sfaturile noilor veniți, iar aceștia nu se mai săturau de bucuria încântătoare a pământenilor receptivi la tot ce era nou pentru ei. Drept recunoștință pământenii
le aduceau des ofrande acestor musafiri doriți mai apoi și se închinau lor cu mult respect . Se povestea de atunci printre străbunii locului că mulți Celesteni sau împreunat cu fetele pământene și au făcut copii deosebiți de frumoși și deștepți, care din acele timpuri îndepărtate au condus oamenii din lumea pământeană. Pentru că așa cum universul este o ordine minunată și pe pământ trebuia să se instaleze ordinea între oameni și faptele lor, iar piramida creației universale este numai iubirea.
Celestenii misionari după ce și-au făcut datoria impusă de Creator au plecat apoi spre alte zări ale universului cu același scop de bine ca și pentru pământeni, promițându-le acestora că se vor întoarce pe pământ, ca să vadă cum au evoluat după cele învățate și le-au spus că vor fi supravegheați de sus din cer în tot ce fac, iar dacă aceștia încalcă învățăturile legilor universale, vor fi aspru pedepsiți de creator, căruia nu-i place dezordinea în univers.
Ordinea este sănătate mintală și frumusețe universală.
Vă întreb pe voi mici cititori, cum credeți că a evoluat lumea în care trăim ? A evoluat în bine sau în rău ? Și ce trebuie să reparăm în manierele noastre de viață, ca să readucem pacea, armonia și fericirea pe pământ.


22-10 -2016



.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!