în care cerul e atât de clar,
atât de transparent
încât frunzele se sparg în mii de bucăți
până cad pe pământ
în care bucuria îți răsare din adânc
și îți vindecă toate bolile
rănile, durerile,
șuvoiul lor se duce departe

spălată de dimineața care întrerupe voios cercul
te dai în scrânciobul celui înalt,
te duci departe
în dansul ei luminos,
străbați până la capăt
toate lucrurile neștiute.