Motto:
" Într-un fel sau altul, toate se leagă
Între noduri, ochiurile năvodului
Eşti ceea ce eşti pentru că nu poţi fi altfel
Pe Pictura aceasta dau toate nopţile mele…”

Pagini de Jurnal

Aşa a început discuţia de azi
Ia să vedem, ce pictăm azi?
O lemă, o dilemă, o medalie şi reversul medaliei
Versul, Universul, Marea, Cerul şi Pământul
Şi după toate acestea, întrebarea esenţială:

“Care crezi că ar fi God's Gift to Women?
Trecând peste darul vieţii, cu argumentele tale"

- E o capcană, m-ai întrebat tu?
- Şi da şi nu. Mai mult nu. O provocare...

Constanţa, Sâmbătă, 15 Ianuarie, 2022


Ne auzim cu drag
De aici, de pe prag
Jumătăţile de Infinit
Se întind în clipa lungă
Pe scara arcadelor pontice
Fumătorul de pipă
Face un rotocol de fum...

Frumoasă fereastră-ai deschis tu, Barosane
Chiar ieri mă conversam cu maşina memoriei mele
De aducere-n valurile Tympului de la Pescărie
Vaporul, Corapina şi Arlequina cu umbrelă şi pălărie
Cu parfumul ei de Şeherezadă
Cu ochii ei, unul de foc şi altul de apă
Cu care, toate gândurile poate să le vadă
Şi nu doar atât
Ea vede trecutul, prezentul şi viitorul
Aşa este ea hărăzită
Să fie iubită şi fericită...
Chiar azi a scos o carte de pe mânecă
Uită-te şi tu ce capitol viu
Şi încă mai creşte
Nu se sfârşeşte...

https://es.calameo.com/read/001073787cffccd804b8e

Nu vreau să stric argumentul
Cu Absentul din care mă trag
Ca un nor călător
Pe un cer senin
Marin, alpin şi submarin
În paranteză fie spus
Arborele sângelui creşte din tată-n fiu
Stejarul acesta a fost cândva o ghindă
Nucul acela a fost şi el o nucă...

Despre Miron Pompiliu (Moise Popovici) găsiţi aici
Străbunicul meu, născut la Ştei, bihorean de lângă Lunca şi Vaşcău
De la care se trage sângele meu de teleleu
Prin matematicile poetice
Un sac plin de petice
Cum este sacul marinarului
Cu etichetele porturilor prin care-a trecut...

https://arhivaluceafarulromanesc.wordpress.com/%e2%96%bc-jurnalism/mircea-popa-%e2%80%9erestituiri-miron-pompiliu-%e2%80%93-poetul%e2%80%9c/

Una zici şi alta faci. Când te vei lecui de meteahna asta? Când vrea Dumnezeu. Bine, eu vreau acum. Dacă tu zici aşa, înseamnă că şi Dumnezeu vrea... Crezi? Cum să nu cred dacă tu zici.
- Puiuţ, ţi-am adus cafeluţa. Ies cu Linda şi-ţi dau papa când mă întorc. Bine?
- Da, Puiuţ...


Constanţa, Vineri, 14 Ianuarie, 2022

1.

Motivul integralei curbilinii
Care nu depinde de drum
Ca prin ceaţă, vine la mine
Cu şterse urme de baladă
Pe Plaja cu suflet
De la Pescăria din Mamaia
Până la Strada Gării din Cogealac

Se văd bine cu un ochi de foc şi unul de apă
Ca să le vezi pe cele nevăzute, urcă la munte
Şi-n peştera de la cascadă, cercetează interiorul
Cu dorul pescăruşului, zburător peste maluri şi valuri
Cel care, cel care... vedem noi mai târziu

Zilnic, un nou început. Regula naturală ţine de coală.
Pe coala aceasta fac desenele prietenilor de la Pescărie
Ilustraţia pentru Albăstruiu lui Paşadia o facem tot pe coală
În joc secund cu Pasarela, Pălăria, Povestea şi Poezia

2.

Nu ne grăbim.
Dăm totul cu încetinitorul de particule al ardeleanului.
Joacă-te cu începutul numărând până la trei.
Nu aşa se numără până la trei.
Când zici unu, cu ce se începe?
Se începe cu uuuuu....
Pe acesta-l ţii până-ţi termini respiraţia.
Acum că ştii, cântă-l pe Unu.
Apoi pe Doi, dar când ajungi la i,
Îţi aduci aminte de unitatea imaginară şi de vocaliza din gară…

3.

Seminţele duhovnceşti trebuie semănate pe tarlalele cereşti. Îmi lăsase George Vasilievici “Jurnalul unui poet certat cu lumea”. Se ştie că amânarea-i arma diavolului. Vreau, nu vreau, trebuie să amân. Motivul? Singurătatea mea, motanul Picasso şi Milky au făcut ordine-n Biblioteca Infinitului. De atunci Jurnalul şi Radicalul sunt de negăsit. Exact ca “Butucul lui George Vasilievici”, pe care-l lăsasem în păstrare lui Ion Tiţoiu, la Slava Rusă... Aveam butucul acesta de la Georgiana, fata lui Vasile Vasile, de la numărul 7, de pe Stradela Vântului. Luaţi-l, a spus Vasile, să fie Butucul Echipajelor, să faceţi ştafeta cu el... La Biserica din lemn, fraţii Cocoş, Ion şi Marin ştiau că dacă vor să primească bani de la mine, ei trebuie să-mi dea o pietricică bine şlefuită sau un fulg de pană de pescăruş, frumos, pentru Butuc...

4.

Oamenii mei, precum Ulysse revenit la Penelopa,
Aduc un braţ de lemne încălzind cu ele soba.
Dau de tine ca de mine şi din tot ce-ţi povestesc
Tu alege starea vie din motivul englezesc.

Ştii bine că-n lumea noastră distanţele nu măsoară depărtarea ci apropierea. Cel puţin, la mine, aşa funcţionează funcţia matematică numită distanţă, într-un spaţiu metric de clipe lungi. De când m-am mutat pe Insula cu stuf, nu ştiu ce înseamnă pandemie, n-am treabă cu orgoliile şi cu intrigile de pe la catedre, de la inspectorate, de prin atelierele prietenilor mei, pictorii, poeţii, actorii şi alţii de acest fel. Singura mea treabă este buna administrare a Tympului, care-i domeniu de existenţă matematicească a clipelor mele lungi, clipe care sunt aurul meu, din care dăruiesc, fără discernământ, în stânga şi-n dreapta, prietenilor, să le fac bucurie, vrăjmaşilor, de asemenea. Aşa-i plămădeala mea de copil născut mai devreme cu o lună. Pe 2 martie, nota mama, în calendarul bisericesc, bucuria ei de-a mă naşte, asistată la naştere de Dumnezeu. Când am aflat eu că am venit pe lume printr-o minune şi-n jurul meu vedeam numai minuni, sigur că m-am simţit ca un prinţ în livada cu pruni a tatălui meu, care se întindea din vârful dealului, unde aveam casa, la Voivodeni, trecea Dolma, un canal al morilor, de-a lungul Crişului Alb. Printr-un loc special, între Troiţa din deal şi pădurea de stejar se continua cu orezăria, până-n buza Crişului Alb de unde, dacă luam luntrea, ajungeam în gară la Răpsig...

5.

Încet, încet, am aflat că cei mai buni prieteni îmi sunt pictorii, poeţii, matematicarii şi cărţile. Tuturor le doresc o zi minunată, o lume plină de oameni buni, care mizează pe scara celor 9 fericiri. Eu, când mi-am făcut casa de pe plajă, am făcut-o cu scară interioară, după modelul acestor 9 fericiri începând cu treapta celor curaţi cu inima... Sigur, l-am chemat pe Părintele Isihie să sfinţească locul. Părintele a sfinţit cântecul locului şi lătratul Ponnei. Cine nu cunoaşte lătratul Ponnei n-a auzit nici cântecul... Îmbrăţişez gesturile frumoase şi oamenii buni ca pâinea caldă. Mulțumesc mult pentru micul și neașteptatul poem pe care l-am găsit azi-dimineață...

6.

Universul cu versul alb al prieteniei/ Pe valurile Mediteranei/ Devine albăstrui-verzui/ Mai ales în radă la Limassol/ În drum spre Alexandria de Egipet…

Ştiu.Sunt o figură şi mă mai fac. Pe treptele celor 9 fericiri, cânt cele o mie şi una de iubiri. Acesta este şi motivul cantecului cu revărsarea de aniversare cu iubire la mare... Pe lângă fantastic şi imposibil există o mulţime de enigme. Există o vorbă: “dacă eşti curios, vei descoperi multe enigme în jurul tău. Dacă eşti hotărât, le vei rezolva”.

https://www.odaha.com/antoine-de-saint-exupery/maly-princ/micul-print
https://www.youtube.com/watch?v=28PPqlc39Qw&feature=emb_rel_end

7.

Bila albastră, ai spus tu/ Căzuse pe Scara cu Iederă/ Din fereastra deschisă spre Infinit/ Cu pictura şi viaţa de la Pescărie/ În care apare nelipsitul Remmy, papagalul lui Alexis,/ Într-o relaţie specială cu manechinul din lemn de gutui/ Cu Dorra şi cu fetele ei şi nu în ultimul rând/ Cu tot arsenalul de scene şi ecuaţii ale Motanului Picasso…

https://en.calameo.com/read/002975624283331bc61d8





Constanţa, Miercuri, 12 ianuarie, 2022