agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-06-25 | |
senin revărsat peste lume
ochii-l percep fugitiv şi banal dar liniştea din nadir e ca ochii mijiţi de copil de ţâţă cu zâmbetul galeş de mamă deasupra... privesc peste umăr la viaţă film rulat pe un perete de cămin cultural de la ţară cu celuloidul cârpit pe arsuri de secvenţe... ca un criminalist caut infractorul pe imagini de gând setez pe solstiţiu rulaj rapid stop copil desculţ cu pantaloni scurţi mână în mână c-un băţ bobocii la pârâu nu-i agreat de gâscan cu gâtul întins îl tot fâsâie auzi îndrăzneală la el şi-l plesneşte peste cioc cu băţul urâtul atacă şi-l ciupeşte de fund fuge plângând lacrimi de ciudă şterse rapid să nu-i ştie nimeni eşecul... sânzâiene ce-i mai frumos în zi de vară pentru un copil de la ţară altceva decât să se ducă cu mieii la păscut să fie în halcă mare cu alţii de-o seamă... drum printre ogoare ogoare cu grâu orz ovăz lucernă trifoi cartofi floarea-soarelui soarele-n spate zâmbesc şmecheră-i umbra călare pe miei... din vârful dealului Lutăriei Şesul Movila şi Lungul vântului îmi par tărâmuri de basm cum să nu dacă-n văzduh se avântă rotindu-se-n cânt ciocârlii în gândul meu de copil cred că ele sunt fluierele lui Dumnezeu pe pământ la ele răspund pitpalacii cristeii vrăbii şi presuri şi cucul din luncă hangul ţinând... fânaţul cel mic surpriză plouase două zile la rând roua e groasă pe firele de iarbă pete albe în soare lucind ciuperci cu pălăria mare aproape cât basca mea cu ţuflic scot din trăistuţă turtele cu magiun învelite-n ziar şi le pun în sân culeg ciuperci căutându-le să nu aibă viermi în cotor şase mai multe nu-ncap dar e bine oricum le simt de pe acum gustul plăcut făcute cu smântână şi-un pic de mărar... cinci fete şi noi trei băieţi ele-n ciopor vorbind vorbind şi râzând noi pe prundiş întrecându-ne la fuga broaştei zvârlind pe luciul Siretului pietrele plate... aproape amiază fetele şi-au făcut coroniţe de flori şi ţopăie-n cerc râzând clopoţei intrând în apă aşa vesele ridicându-şi poalele rochiţelor cu flori tot mai sus tot mai sus până aproape de brâu dintre băieţi eu sunt cel mai mic şi nu ştiu de ce ei se hlizesc cu obrajii şi urechile roşii... mai târziu am aflat despre muze zâne drăgaice şi iele... ......................................
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate