agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 399 .



uneori te miri că te doare iar alții se bucură
personale [ ]
Omul și Viața

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Danalachi ]

2023-01-15  |     | 



Cred că toți oamenii pe care îi cunoaștem vreodată, cuvintele, faptele, alura lor adie ca frunzele, adie în noi pentru totdeauna.

În ciuda faptului că mereu căutăm noul/schimbarea și nu avem limită, există o putere mai mare care în mod constant ne trage spre ce este familiar. În final, nu avem prea multe de spus dar nici de făcut aici, doar repetăm o melodie de o mie de ori s-o auzim bine, să o cântăm cât mai aproape de sunetul real,

să stârnească

spectatorii când o vor asculta să plângă în hohote, să bată din palme, să leșine, sară în sus de pe scaune,

să-și arunce hainele de pe ei de parcă ar vrea să-și dea sufletul și măcar încă o singură dată să mai asculte acel cântec.

Există o putere mai mare în noi care mereu ne trage înapoi spre ce este familiar, pentru că

siguranța vieții se află nu în ce schimbăm ci în a păstra orice flecușteț/trăire, indiferent care o fi,

pentru orice eventualitate, ... orice eventualitate. Menirea sufletului este să păstreze absolut totul, să nu arunce nimic, să nu uite nimic, ca atunci când ai un dulap plin cu haine, cumperi unele noi dar nicidecum nu poți să le arunci pe cele vechi, ții totul pentru că nu știi cum vor ajunge timpurile, și ce-i în mână nu-i minciună.

Sufletul este un fel de Stepan Plyushkin,

iar

uneori te miri că te doare pe când alții se bucură.


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!