agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-08-20 | |
Din cauza stării de sănătate mă retrag de pe poezie.ro (în sensul de a nu mai posta o perioadă de timp) dar și de pe toate rețelele de socializare în care am activat până în prezent.
Creațiile mele le veți găsi pe cele cinci grupuri create de mine, și evident pe pagina mea de facebook Voi face câte o vizită, din când în când, pentru a vă saluta cu sufletul. Mulțumesc oamenilor minunați din administrația poezie. ro pentru găzduire și pentru răbdarea avută îndealungul atâtor ani ! Vă mulțumesc și vouă acelora care mi- ați fost alături pe lungul drum parcurs împreună încă din 2007 și până în acest moment, moment în care mă uit în urmă mulțumit de tot ceea ce am făcut pe acest site dar și în ceea ce privește cele 35 de volume publicate la unele edituri din România dar și din Franța. Menționez că aceste volume cuprind (selectiv) toate textele postate pe poezie. ro Mulțumesc și acelora care m- au privit din umbră cu bunătatea sufletului sau cu puțină tentă de răutate! Mulțumesc în special acelora cu care am pornit la drum până la un punct, apoi m- au ambandonat din motive numai de ei știute! Ba mulți dintre ei au "uitat" că mai sunt pe aici! Regret că ne despărțim și îmi cer scuze dacă am "deranjat" pe cineva! Vă doresc binele pe care mi- l doresc și mie! Mult succes tuturora! *** Călătorie în jurul unei lacrimi (Fiicei mele Teodora, bilețelul pe care nu i-l-am dat,încă...) Poate că e prea devreme să- mi trag viața pe dreapta aş putea continua mersul de dragul fiicei mele Teodora chiar dacă aş mai repara câte ceva pe ici- colo folosindu- mi rana ca pe o izoletă meritul ar fi al ei şi al lui Dumnezeu care îmi vor ciopli crucea din ultima lacrimă rămasă necursă numai că inima răstignită pe umbra aceluia care am fost pulsează haotic uneori sare ìn față cu câte o bătaie pe secundă în aglomerarea de bătăi se naşte o altă lacrimà ce-mi adânceşte rana in care locuiesc de ceva vreme tot ceea ce vreau e incă un răgaz in care să pot să- i spun fiicei mele că am iubit- o de când i- a zâmbit lui Dumnezeu o iubesc şi o voi iubi oricât de departe aş fi nu nu voi capitula în fața morții ci voi marşa cu inima pusă în palme la vedere iar dacă va fi să nu ajung la capăt şi sângele din rană işi va mima neputința doar inima imi va putea spune Adio!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate