Câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia. Zilele trecute mi-au venit în minte aceste cuvinte ca o obsesie și lăsând la o parte problemele canine m-am gândit la necazul prostului referitor la grija altuia.
Se pare, desi nu prea vrem sa recunoaștem, că cel mai dificil si de neînțeles organ al nostru este creierul. Acest creier lucrează în trecut și în viitor pentru corpul fizic, prezentul este creat numai de inimă, de corpul emoțional.
Analizele pe care creierul le face în afara clipei prezente sunt automat legate de persoane și fapte care sunt interpretate după chipul si asemănarea minții care judecă. Orice efort mintal conduce la scăderea iubirii din corpul emoțional și la apariția sentimentelor de frică, ură, invidie și setea de a domina. În acest fel se produc dezechilibre energetice în organele corpului fizic și apare boala. Cu cât raționamentul este mai șubred cu atât efectele sunt mai devastatoare, deci problema prostului cu grija altuia este adevărată.
Cum să scăpăm de grija altuia și cum să trăim mult și bine? Răspunsul ar fi în primul rând legat de a nu lăsa mintea să zburde aiurea și să o regenerăm.
Creierul are câteva zone alocate unor activități distincte și când lucrează o zonă celelalte se odihnesc, se regenerază. Este uimitor de a putea înțelege că cea mai bună regenerare a organelor noastre este oprirea funcționării lor o perioadă de timp. Chiar moartea clinică este un prilej de regenerare, ca și oprirea respirației pe timp scurt, abstinețele pe anumite perioade, postul, etc.
Pentru creier meditația este un prilej de regenerare. Îmi aduc aminte cu mulți ani în urmă am văzut într-un spital de nebuni cum li se dădeau acestora să facă desene sau broderii pentru a le favoriza vindecarea mentală. Pasiunile sunt de asemenea motive de odihnă a minții. Se pare că matematica ocupă în creier cea mai mică zonă și este un prilej bun de menținere a unei stări de sănătate a creierului, deci și a corpului fizic.
Stare de sănătate ar fi îmbunătățită dacă pe lângă ocupația pe care o avem am face matematică, poezie, sport, muzică și încă o pasiune (bineînțeles benefică, spun asta pentru eventualele analize deochiate).
Legat de poezie sunt foarte convins că nu va trece mult timp și degenerarea mentală a oamenilor va avea în versuri leacul vindecării. Se va preda în școală poezia de vindecare și de formare a raționamentelor sănătoase, de ferire a corpului emoțional de teamă și de frică. Știu că dintre puținii care vor citi rândurile mele unii vor spune că exagerez, sau poate altceva, dar vă aduc aminte că primul nostru vers a fost MA-MA, apoi pisicuță.., cățeluș cu părul creț, etc, ca să nu vorbim de prima declarație de dragoste, imnul național, rugăciunea.
Închei cu gândul pentru puterea rugăciunii. Atunci când ne îndreptăm cu adevărat gândul și inima către Dumnezeu realizăm meditația creierului, odihna acestuia, ne creștem iubirea corpului emoțional prin mulțumirea adusă divinității și ne facem mai buni și mai mulți anii noștri.