Cititorule, stii ce e interesant? Ca soarele apune in fiecare zi, insa…rasare in fiecare dimineata! Iti dai seama? Natura are puterea sa renasca dupa fiecare esec, dupa fiecare insucces, fara regrete si fara remuscari si fara a povesti cuiva tragedia. Pur si simplu poate privi inainte, gandindu-se si planui urmatoarea mutare in planul universal al armoniei universale.

Omul insa, crezand despre sine ca ar avea cine stie ce puteri supranaturale, apreciaza ca poate schimba ordinea suprema cu un singur cuvant, cu un singur gest, cu o singura privire….

Si aici se naste esecul. Desigur ca nu am descoperit eu secretul universului, care dainuie de milenii, insa am subliniat un aspect suficient de elementar al vietii terestre, al vietii cotidiene, al omului privit in generalitatea sa, incat sa imi permit a identifica superficialitatea cu care este privita uneori esenta vietii, esenta existentei umane pe pamant.

Iubire? Ura? Remuscare? Regret? Dragoste? Respect? Recunostinta? Compasiune? Hm… Nu cred ca asa ceva exista in esenta lor in spiritual si constiinta lumii. Sunt doar simple componente ale subconstientului, ale personalitatii umane privita in integritatea sa, insa fara a se putea identifica in proiectia reala si constienta a acesteia.