agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3749 .



Terapia asediului
personale [ ]
Exercițiu

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [allandalla ]

2006-04-14  |     | 



Cangrena mea dezvoltă autiști, îi fabric în scop terapeutic, ca pe fameni care să-mi dezbrace coji învățate pe de rost, cândva, pe sub piele. Îi asmut cu scrâșnet de vertebre și îi slobozesc să amușineze amprente moleculare care n-au fost niciodată ale mele. Marș după ele, mama voastră de autiști! Trebuie să le dai porunci ferme și fără echivoc, înjur degeaba, ei întind în pontă cozile tăiate și adulmecă.
Le simt răsuflarea în așteptare sau poate în remanență pe gât, pe omoplați, pe șolduri, în linii frânte, îmi zgârie alunițele în drum, au o obsesie pentru alunițe, se pot învârti ore în șir în concentrarea lor nefirească și stereotipă. Treceți naibii mai departe, nu alea mă dor! Se bulucesc să-mi excizeze cerceii , adoră precizia și ritualul divizării, apoi brățările încastrate pe încheieturi, desfășoară lanț după lanț, za cu za, fără grabă, fără emoție, sunt un puzzle întreg de zorzoane. Îmi deseneză sânii în cercuri concentrice, pornind de la fiecare areolă pe care o trec cu limba lor apraxică lăsându-mă și mai dezordonată. Îmi deșurubează genunchii în sens invers acelor de ceasornic, scuipând pe ei ca o răstire la fiecare scrâșnet, apoi în palme, extensiile mele autiste nu pricep gravitația. Mi-au lipit coapsele una de alta, apoi au trecut toți, pe rând, să-și sublinieze semnătura apăsat pe pântecul meu.
În sfârșit, necroza mea zâmbește satisfăcută.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!