Având deja cam trei decenii în același bloc din Constanța, într-o zonă centrală, ne cunoșteam toți vecinii și eram ca o adevărată familie. În acest imens cămin eu eram tare bucuroasă când mă întâlneam cu doi bătrânei de la etajul unu care erau atât de haioși că îmi producea o bună dispoziție numai vederea lor. Se țineau mereu de mână și aveau atâta grijă unul de altul că de multe ori, precum o cârcotașă, eu ziceam în sinea mea:
-De ce oare nu am avut și eu parte de o soartă ca băbuța asta, să mă răsfețe și să aibe grijă de mine un bărbat ca acest vecin?
Bătrâna pe nume Sofia îmi povestea de câte ori venea să bea câte o cafea la mine că ei sunt doi pensionari care suferă de reumatism și își iau prin rotație câte un tub de alifie, își fac masaj unul celuilalt. Se înțelegeau de minune și nimeni nu le deranja armonia căminului. Toate bune pe lume până s-a scumpit tubul de diclofenac, iar Sofia nu a mai reușit să cumpere un tub pentru că avea pensia mai mică. Vecinul Ion era veșnic nemulțumit. La etajul trei era o tânără care stătea cu chirie și vâna pe bărbații cu bani și în vârstă. Moș Ion s-a plâns la asceastă muierușcă venită de la Chișinău și de aici a început dezastrul familiei. Maia îi făcea la ea în apartament masaj lui Ion, după ce îl îmbăta bine îi mai dădea drept cadou din partea firmei și un tub de alifie. Sofia s-a prins de aceste manevre de infidelitate a lui Ion și i-a făcut un scandal enorm vecinei de la etajul trei. În ianuarie moș Ion a dat ortul popii iar soția Sofia nu l-a plâns de ciudă că acesta i-a trădat sentimentele. La sfârșitul lunii martie vecina Sofia a murit și ea ,rudele gâsind-o în mână cu un tub de diclofenac. Mă gândesc de multe ori la ei și îmi este dor de imaginea aceea cu doi bătrâni ținându-se grijulii de mână. Viața merge înainte și timpul ne trădează pe toți.