agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-05-05 | |
Jurnal ,,de bord” la Veneția
În plină campanie electorală v-ați aștepta probabil să ne ocupăm de lucruri pămîntești precum promisiunile politicienilor care vor să ajungă reprezentanți ai plebei. Se ocupă alții de asta îndeajuns de mult încît să mă mai preocupe pe mine… Așa că vom discuta despre cel mai frumos oraș de pe apă din lume: Veneția (Italia). L-am văzut zilele trecute și mă durea inima să nu fi lăsat nimic scris de pe urma vizitei singurului oraș de pe glob, în care dacă scade nivelul apei locuitorii intră în panică, pe cînd în România orice ploaie din Modova mătură cîteva case. Nu voi înțelege niciodată cum de apa nu strică zidurile și fundațiile caselor, nu voi ști ce înseamnă să cobori din cameră și să intri direct în gondolă sau vaporaș, nu voi ști cum e să ai cimitirul localității pe o insuliță și cam cît poți săpa groapa de adîncă astfel încît să nu dai de apă… Abia îmi pot imagina cum e să te duci la gară și să aștepți să vină trenul care e un… vapor lung! La fel sunt și autobuzele venețienilor! Nu veți vedea nimic cu roți prin Veneția, nici măcar biciclete! Taxiurile sunt niște vaporașe cochete, acoperite parțial în caz că vine ploaia. Rar întîlnești un fel de trotuare pe lîngă case, fiecare om are barcă, în care se urca după de își încuie ușa casei (apropo, n-am văzut porți). Străduțele au și un metru lățime, de abia încapi de unul singur pe acolo. În rest, mai mulți turiști decît venețieni… chinezi, indieni, francezi și, deloc surprinzător, romîni! Ai noștri însă nu fac parte din categoria turiștilor, sînt vînzători pe la tonete de înghețată și magazine de haine. Dar par prietenoși cu frații lor de acasă și îți răspund calm, într-o italiană cu accente romînești din vremea lui Ștefan cel Mare. Te lasă chiar să stai și pe scaun dacă vrei să mănînci o înghețată sau să bei o bere! Cunoscătorii știu că dacă te așezi la masă, orice produs costă dublu! De ce rîdeți… nu am glumit! Iar în mijlocul Veneției te așteaptă o adevărată splendoare! Piața San Marco! Dacă ai cîteva grăunțe la tine, porumbeii te acoperă de nu te mai vezi, în timp ce de pe terasele hotelurilor luxoase asculți acorduri de pian și vioară. Atît de scumpă e viața la Veneția încît eu ca turist romîn nu aveam la mine atîția bani, pregătiți pentru o săptămînă, cît primea un acordeonist la un singur bacșiș. Mai potoliți-vă cu rîsul, nici asta nu era glumă! Tot în Piața San Marco există și basilica San Marco, unde se află păstrat cu sfințenie un spin din coroana lui Iisus. Pe una din insule poți vedea pe viu cum se fabrică sticla de Murano, iar Palatul Dogilor (locul de unde se conducea Republica Venețiană) te lasă cu gura căscată. Așa se explică de ce Veneția a fost numită ,,Regina Adriaticii”. Pe o perioadă de o mie de ani orașul cu 100 de insule a fost Poarta Răsăritului, și, fiind cea mai mare putere a comerțului maritim, a purtat titulatura de ,,Regina Adriaticii’’.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate