Cobor pe trepte și răsfoiesc ziarul
Pe pagina a doua, în zona norocului
Și dau de Blacky și Pițigăiatul
Cântând osanale la preaiubita paiață.
Plină de ifose umplută cu pluș,
Ivită mereu în față, triumfătoare
Într-un sistem bolnav, reflexiv
Mă murdaresc de plumbul care se ia,
Prin laudele pe care le suportă.
Întorc pagina și literele zboară
Culese pe o altă coală imaculată.
Nu e nevoie să mă șterg pe mâini, se duce,
E semn al vizionării galeriei de caricaturi,
Într-un cerc inițiat aleatoriu.
Mi–aduc aminte că trebuie să plec.
Arunc ziarul ispitei la colțul analizelor
Și întreb sufletul să dea verdictul
Unei sentințe în anulare,
Da sau nu ?