agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 941 .



a;teptare oarb[
personale [ ]
un an nu e un secol

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [viorel-dona ]

2008-12-24  |     | 



Chiar dacă lucrurile ce se intâmplă live, par ciudate, nu au nicio relevanță expresii ca:"mai mult cu cinci sau mai putin cu 2."
Totul se petrece după un scenariu care îmi scapă. Chiar dacă ea are impresia, uneori, că este manipulată, sau poate chiar este, nu se întâmpla nimic conștient și controlabil. Cind apele cresc din ce în ce, mai gândesti, oare, că va veni vremea când se vor retrage? Nu cred, așa că te lasi purtat de apă, chiar dacă în palmă nu ai decât un pai, care oricum nu te poate ajuta.
Câtă iubire poate fi strânsă întrun persopnaj ca Zahei care a avut decența să stea "acolo", până în ziua în care mi-a reamintit că a acceptat ocna ca pe o izbăvire refuzând fuga în suicid.
Nu pot gândi la pasul următor, cu toate că mă bântuie tot felul de "variante".
Nici nu conteaza ce se va întâmpla(zic eu) astăzi, însă mă las cotropit, cu bună știință, de ploaia ce a mai căzut pe mine. Cum poți fi rațional sau rezonabil?
Să fie alții, cei care s'au născut fără norocul acesta, cei ai căror bani sunt tociti și murdari.
Banii mei sunt puțini și noi. Au foșnetul inițial și mirosul de cerneală tipografică, sau acea lucire orbitoare la ieșirea din matriță.
Banii mei sunt noi dar ...asta este tot, atât pot cumpăra cât cu niște bani uzati.
Acum glisez în vremea când încă mai știam să comunic prin mirosuri și semne, dar nu-mi folosește la nimic.
Toți au uitat limbajul complet, complex și de netradus.
Dimineața, la răsăritul soarelui, marinarii, în semn de respect, se strâng pe punte iar sifleea insoțește ritualul "este ora!" Ce minunăție, ce bogăție!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!