In odihna împăcărilor târzii
Găsii visul unei nopți de iarnă
Incropit sub geană.

Mă strecor cu el
Sub mantia tăcerii cenușii
Ca nimeni să nu înțeleagă
Că-l ascund în colbul vremilor străbune
Să n-audă cântul învolburatei strune.

Cântul ei
Ecouri ce străbat pe întrerupte
E vaiet de năvalnic
Cules din șesuri și din ramuri
Cules din munți cu fețe abrupte.

Cântul ei
Ecou de strună în strai alb
Sosit din ramul vremii
Picură în calendar
"Incă un an"
Și-n trandafirul meu
Petalele "durerii"