Mi-am propus sa nu mai visez. Se spune ca din 2008 se va introduce o noua taxa. Si asa platim prea multe. Am reusit sa-mi reduc visele la un pahar. Uneori e gol, alteori plin cu apa. Si apa o platim. Apa din vis. Cu banii pe care-i economisesc atunci cand visez doar paharul, ma gandeam sa fac si eu ceva la moda. Sa-mi cumpar o stea, o bucata de soare sau chiar o casa la Siria. Nu ca nu mi-ar placea aici, dar stiti, acolo nu exista lac. Taxa pe luciul apei nu-i de ici de colo.

Ieri am alergat vreo ora aiurea, de aici acolo. Am respirat mai mult ca deobicei. In abonament intra doar strictul necesar. Restul merge pe cost. Facturile mele sunt de obicei mici,dar acu ce era sa fac? M-am gandit totusi cum sa-mi aduc factura la normal. As putea dormi o saptamana cate 18 ore pe zi cu cate un pahar gol in vis pe tura de somn. Ce nebunie…Ce-am ajuns noi toti…Nu demult ne doream o floare, un zambet si o inima pereche…acum nu putem sa vrem asa ceva. Ar insemna sa visam aiurea, iar visele se platesc. Acum ne dorim o clipa in care sa putem sa ne dorim tot ce ne doream alta data. Reducem totul pana la limita de jos si apoi ne rugam sa nu se ia curentul cu totul…