Good morning! Deci, faceți-mă să pricep, oameni buni: scrieți texte aici doar ca să obțineți binecuvântarea „zeilor” poeziei? Sau scrieți pentru că nevăzute decât de ochii voștri sunt ca pruncul nenăscut din pântec ? De ce atâta comment (a se face diferență între comentariu și părere) pe marginea unei bucăți de suflet din bieții oameni? Doar pentru că nu suntem noi în stare să simțim din cuvinte ce curge în gândul lor? Gândiți-vă ce culoare are cuvântul „număr”(nu neapărat) și apoi întrebați trei oameni cu ce culoare îl văd. E veche poanta, dar poate vă ajută să pricepeți ce vreau să spun. Și-acum, vă-ntreb: cum am fi dacă am gândi toți despre viață la fel? Sau despre moarte? Sau despre univers? Sau despre ce vreți voi. Și unde am fi fost acum?

Fără „zabeți” cinici și plictisiți chiar și de ei înșiși ( :P ), fără „ele” desemnate dumnezeul poeziei, etc. etc. Mare noroc să fii necomplexat printre oameni ca voi, măi fraților!

P.S. Mă recomand - o olteancă cu gura mare. V-am pupat.Pa.

P.P.S Dacă mă gândesc mai bine, dați-mi ignore. Doar Jiul mă mai spală după ce intru în gura lui zabet și a elei.