agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2184 .



În armonie cu ceilalți
personale [ ]
Altfel despre vandali și păgâni

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Sigina Tiras ]

2006-05-22  |     | 



Trăim într-un univers imens, atât fizic cât și spiritual. La nivel cosmic Pământul este ca un fir de nisip de pe o plajă. Studiile biologice și fizice au pus în evidență memoria materiei vii și nevii. Există și o adevărată "arhivă" numită mentalul colectiv în care se păstrează gândurile noastre. În primăvara aceasta am amintit de nedreptatea făcută savantului nostru Nicolae Paulescu, în eseul Apa vie. Undeva, în lume, și alții erau cu gândul la adevăratul descoperitor al insulinei, care a obținut în 1922 la Paris brevetul cu titlul "Pancreina și procedeul fabricării ei". Reparația morală din august a fost umbrită însă de gânduri negative și astfel, în ultima clipă, amânată.
Poporul nostru are o vorbă: tot răul este spre bine. Obstacolele par să întărească cuvintele lui Nostradamus: poporul român a fost și va fi strălucitor. Și peste o mie de ani numele lui Nicolae Paulescu va fi "viu" așa cum este numele lui Herodot, Arhimede sau Aristotel.
Cred tot mai mult că nimic nu este întâmplător. Toți termenii cărora li s-au dat sensuri și etimologii greșite în mod mai mult sau mai puțin intenționat ne oferă ocazia să înțelegem mai profund lumea în care trăim. Mulți oameni acceptă, frecvent, afirmații ale altora fără a cerceta. Spre exemplu în „Istoria Culturii și Civilizației” de Ovidiu Drâmba se prezintă o altă imagine a poporului vandal decât cea exprimată prin tremenul vandalism. Astfel ei au fost primiți ca eliberatori de berberii subjugați de romani, iar în timp au încurajat artele și cultura, deținând o bogată bibliotecă. Geiseric trece în 429 Gibraltarul și întemeiază în nordul Africii Regatul Vandal, cu capitala la Cartagina. În 455 vandalii au ocupat Roma fără a întâmpina rezistență; ei au luat opere de artă, aur, precum și bogatele prăzi de război luate anterior de către romani - cum ar fi tezaurul Templului din Ierusalim, "dar fără să verse sânge, fără să distrugă monumente și fără să dea foc caselor." Autorul îl citează pe Chr. Courtois care afirmă: " Nu la fel au procedat romanii în 146 îHr. împotriva Cartaginei - când după o oribilă baie de sânge au jefuit tot ce au găsit, au incendiat splendidul oraș punic și l-au ras de pe fața pământului, ducând în sclavie populația în viață. Termenul de "vandalism", prin care posteritatea va stigmatiza acest popor, a fost creat în 1794 de episcopul francez Grégoire Blois. Germanii au protestat contra acestei "injurii aduse strămoșilor". Pentru Schiller adevărații "vandali" au fost francezii, care au jefuit din Grecia operele de artă. Atrocitățile n-au constituit un monopol al vandalilor. Firește că romanii i-au zugrăvit în culorile cele mai negre; la fel și cronicarii creștini catolici - pentru că vandalii erau arieni. (Adică erau creștini, adepți ai arienismului n.n.) Dar pentru teologul și istoricul spaniol Orosius invazia vandalilor a fost mai puțin brutală decât tirania romană." Aș adăuga incendierea bibliotecii din Alexandria de armata lui Iulius Caesar, jefuirea unei părți din Dacia și a tezaurului lui Decebal, cât și comportarea cruciaților care au jefuit Constantinopolul, au schingiuit și ucis călugări și preoți ortodocși care n-au acceptat catolicizarea. Tot așa s-a întâmplat poate și cu termenul păgân din latinul paganus, care înseamnă țăran. Creștinarea s-a făcut la început mai mult în marile așezări, iar paganus, țăranul, omul de rând, s-a încăpățânat să-și păstreze tradiția. Unii, chiar români, folosesc expresia "tradiția păgână a strămoșilor noștri". Există pericolul ca unii să înțeleagă, simplist, că ei erau răi (eretici, cruzi, nemiloși, sălbatici sau cumpliți) și doar printr-o convertire au devenit "îngeri". Oare celelalte patru sau cinci miliarde de oameni care au altă credință sunt răi? Unde este respectul față de om și convingerile sale, dacă inclusiv presa și televiziunea folosesc des, fără a face precizări suplimentare, termenii de păgân și păgânism, care au și alte înțelesuri decât cele legate de expresia "se abate de la dogmele religiei creștine"? Oare folosind cuvintele vandalism, balcanism sau păgânism, nu jignim foarte multe neamuri, de la germani, la bulgari, greci, sârbi, macedoneni, turci, arabi - până la indieni și asiatici? Dacă vrem să trăim în armonie cu ceilalți trebuie să-i respectăm. A trecut vremea când istoria o scriau doar învingătorii. Puterea de manifestare în sensul dorit există în fiecare. În sufletul nostru nimeni nu ne poate impune adevărurile lui. Chiar și atunci când bisericile și templele sunt distruse rămâne biserica din inima noastră.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!