agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3011 .



scrisoare de 1 noiembrie seara
personale [ ]
părinților mei

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [elian ]

2006-11-01  |     | 



nu am reușit să ajung acasă nici anul acesta
vă scriu din departele de acum al singurătății
astăzi până târziu voi privi peste munți departe
doar doar voi vedea lumina venind dinspre acolo
inutil desigur inutil
am cumpărat astăzi un cozonac cu stafide din acela de care îți plăcea ție mamă
am vrut să i-l dau doamnei de la etajul 2
mi-a spus râzând că deși e pensionară are ce mânca
am cumpărat și o sticlă de vin roșu din acela de care beai tu tată cu prietenii când se făcea duminică
am vrut să i-o dau unui bătrân din fața blocului
mi-a spus că el nu bea decât votcă
uite așa a trecut aproape și ziua aceasta
tocmai mi-am dat seama că nu mai am decât vreo 3 pietricele
și nici cu creioanele colorate nu prea mai stau bine
oricum nu mai desenez de mult
și probabil că m-am făcut îndeajuns de mare ca să nu mai colecționez nimicuri
vă scriu acum și pentru Ion fiul tău mamă cel plecat în Italia celor 1000 de zile
știu că privește și el înspre voi în seara aceasta și pictează ca de obicei case cu oameni fericiți

aș vrea să vă mai spun că sunt bine am trecut peste moarte și nu m-am supus ei
o țin în fața ușii câine de pază
scriu în fiecare dimineață poezii pentru oameni
uneori ei le citesc și trec mai departe
alteori se opresc și îmi spun bună ziua
la masa mea e duminică mereu am pâine albă flori și porumbei la fereastră


vă scriu acum din orașul acesta atât de pustiu
până târziu voi ține lumina aprinsă
ca să găsiți voi drumul spre mine

în rest e liniște
aștept cuminte și răbdătoare să ne revedem într-o zi




.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!