Îi spuneam:
-Deșartă-ți cuvintele, golane, capră ne-mulsă de-un veac!
Ne cade soarele în cap de pe olane- hai la o bere și mici! Ce spanac!
Mai apoi voroveam între noi:
-Rovinele mă-sii de treabă și stix! Trebuia să fi adormit în pix decât să ieși pe o vreme ca asta. Bă, să nu te lase nevasta! Să-și ia un ciocârlan de funcționar, încasator de mărar în numerar! Îți citesc pe față o silă jilavă de parcă ai fi șpreiat cu otravă, de parcă te-ai fi născut din sughiț. Haidem la cafeneaua Austerlitz!