brusc, ma surprindeam glisand pe spiralatul tobogan al identitatii personale, asa cum mi se intampla de atatea ori in adolescenta, cand de sub umbra facila a zambetului varuit de spuma de ras recunosteam un sine, diferit si ireductibil la constructiile socio-culturale, la binare dialoguri cu saru-mana, cat costa, ce faci, mai vorbim, unde esti. la capat desluseam crucea de marmura cu 30 martie 1980 spatiu spatiu spatiu 20 spatiu spatiu inscriptionat in caractere cuminti alineate ordonat sub o oglinjoara inlocuind traditionalul daguerotip ceramic.
cuvintele prisosesc in fata unui amalgam de amintiri insuficient refulate, a unor vagi colectii de rasete parintesti si lacrimi, si tata noi cand mai mergem la mare sau mama cat mai dureaza coada asta la tacamuri. pentru o clipa, memoria s-a disociat de ubicuitatea prezentului care imi infiltra fiecare por, fiecare fir de par, fiecare fuior de adn, fiecare respiratie, fiecare neuronal proces biochimic.
conversatia despre politica externa a lui bush, despre existentialismul animat si superficial al lui "waking life", despre micile noastre tragicomedii cotidiene s-a dispersat intr-o cascada de silabe refuzand constrangerile sintagmei. cuvinte reduse la sunete, o cacofonica simfonie perceputa extern doar in opozitie cu prezentul sineului redevenind constient de propria existenta. o ploaie lingvistica, in care ma sufocam involuntar, lipsit de elementare traduceri cognitive - probabil o baliverna - singura modalitate de a scapa din paienjenisul prezentului era sa instaurez monarhia temporara a unui eveniment ce avea sa readuca triumviratul trecut-prezent-etcetera in dominanta pozitie sub care m-am complacut dintodeauna si sa clasifice incalificabila prezenta sub taxonomia impotenta a unei aduceri aminte.
intr-un acces de juvenila absurditate mi-am suflecat manecile camasei si-am ravasit jarul tigaretei intr-un mini concert pentru pianine mecanice si pseudoproteze. durerea ma linistea, iar in jurul meu silabele recompuneau exclamatii si nelinisti identificabile din punct de vedere lingvistic. da, da totul este in regula, bineinteles ca sunt sigur, nu am nici pe dracu' - ah si nu, nu vreau sa comand pizza in noaptea asta.