agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-03-17 | | Eram ,sunt, acel cal alb neimblanzit ce sărută noptea luna în bălți, simplu luceafăr fără de cer. Obosit de-atâta trăit îmi mutam sufletul din loc în loc căutându-te. Fiul crinului și-al ploii de toamnă, ram gol și stingher, răstignit la o cruce de drumuri printre roșii măceși. Aduceam lumii căderile frunzelor galbene pe targa dorului meu, îmi așteptam moartea și-apoi învierea sau pe Iuda să mă vândă altui stăpân... Și-ai venit tu , împrimăvărare timpurie peste campuri pustii Am fost două picături ce s-opresc pe-o floare de piersic, ne-am privit mirați în suflete și ne-am îmbătat roz. Sunt orb fără tine-nainte-mi , cu ochi umezi te-aș privi, cu fiecare lacrimă puțin mai curat,Inima mea-și adună iubirea într-o baltă albastră, ocean fără liman sub cerul tău galben, pentru tine mă vărs. oraș proaspăt plouat pe-nserat. Pe buze mi se usucă un sfielnic sărut ce-ar vrea să-ți pună lanțuri pe după gât. Oare... întregi ne-am iubi mai puțin?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate