agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-11-15 | |
Soare afara,primavara intr-o prea frumoasa tara; nici prea cald, nici prea frig. O vreme excelenta pentru a iesi la o plimbare.
Totul a inviat, a revenit la verdele cu care ne-am obisnui atata timp.Daca te decizi sa iesi la aer, iti spun cu caldura: "-Bine faci!" . Vei descoperi explozia de culori vii de pe strazi si din parcurile mic,mari, nu conteaza. In orice parc va exista un grup vesel de copii mici care spun subliminal : " -Veniti de va bucurati! " si inveselesc atmosfera unui loc, acum cateva saptamani, mohorat si neprimitor. Iesi! Soarele-ti zambeste! Vrea sa te imbratiseze! Deschide bratele si strange-l la piept! Pomii! Au inverzit! Nu! Mai mult decat atat! Au inflorit! Admira-i, inveseleste-te, caci ei ne-au dat posibilitatea de a iubi! Intr-un cartier plin de viata, cu un nume rasunator: Titan. La marginea unei aglomerari de buruieni, un corcodus si-a intins ramrurile inflorite spre cei care se opresc sa-l admire, sa-i vorbeasca. Trecand pe langa el, il consideram si eu un pom inflorit, ca oricare altul, insa parerea mi s-a schimbat.. Fac primul pas: La costum, cu cravata, barba, bine aranjat si cu un al treilea picior, statea in fata corcodusului, vorbind cu nepotul de vreo 20 si ceva de ani. Sa tot fi avut 60 de ani si nu-i dadeai 50.Arata iar tanar.Ba nu! Era un copil rasfatat, suit in copacii din spatele blocului.Se uita la corcodusul putin mai inalt decat dansul.Il cerceta: "-Care creanga sa o apuc acum cu mana? unde sa pun piciorul sa ajung mai repede in varf, acolo unde-s florile multe? Este o gradina cu flori, pomul asta! E minunata!" Al doilea pas: Nepotul ii ofera o gingasa floare dintr-o ramura lasata. O primeste si nu se schimba.Ramane acelasi tanc care vede lumea dintr-o alta perspectiva, care se uita la oameni de sus, din pomii infloriti.Sa-i mai descriu bucuria? Aproape ca plangea. Mi-as fi dorit sa nu fac al treilea pas. Il regret ca a trebuit sa ma despart de acel mic copil din varful corcodusului. Cu inocenta floare in mana, tuseste. E pe moarte. De ce tocmai in ultimul moment realizam ce este in fata noastra, fara a avea intentia de a se ascunde ?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate