Ratacesc cu gindul
In clepsidra de clestar a timpului
Imi incolacesc pasii meschini
In fierbintele nisip al marii.
Ating cu respiratia
Creasta zbuciumata a valului.
Si gindesc,gindesc la un trecut indepartat,
Gindesc la faleza abrupta
Caci... doar ea a vazut totul,
Ne-a vazut pe noi
Si poate ca pe noi , pe multi altii.
Gindesc la pescarusii ce aiddoma unor nuferi
Plutesc pe ape in noaptea sumbra
Imi incarc corpul cu alge mirosind a putred
Si vars lacrimi dulci,lacrimi ce izvorasc
dintr-un piept aproape neprihanit!
Astept o naluca frumoasa,
O naluca bruneta si-nalta
O naluca lipsita de sperjurie
si totodata mai sperjura decit aparentele
Imi incarc golul din suflet
Cu aceasta zbuciumata asteptare.
Ma acopar cu iluzii si desertaciuni
Intr-un chip frumos de Adonis
Alerg insingurat pe faleza pustie
Si descopar.... ca nu ai venit
Scrutez zarea si ma-ntimpina doar
mugetul zbuciumat al marii.
Si-n rest, doar o imensitate de scoici
Si bolovanul nostru ce se-nalta dintre ele.
Dar ce pacat ca-i singur,e mut
Parca priveste-ntrebator spre mine
Si parca-ar vrea sa-mi spuna
Astepti si azi, si miine, dar....
Astepti zadarnic, caci ... nu vine.


Lui Razvan
05/09/1995
[email protected]